Artizanii culinari s-au reunit în centrul Capitalei pentru a-și prezenta produsele bazate pe rețete tradiționale

Sunt tineri, trăiesc în oraș și au decis să-și schimbe meseria. Așa că, s-au apucat de antreprenoriat și au deschis lăzile de zestre ale bunicilor. Și, au scos de acolo rețete culinare tradiționale delicioase. Unii dintre ei au și învățat. Însă toți se bazează pe ingrediente locale și au eliminat chimicalele.

Culori, arome, și gusturi naturale. În centrul Capitalei s-au reunit 30 dintre antreprenorii culinari de succes din țară. Cristina Bădescu vine din Câmpulung Muscel unde a reușit să înflorească o afacere de familie cu siropuri.

”Am două meserii, adică sunt și mic producător, și programator. Părinții mei lucrează în agricultură, bunicul meu a lucrat tot în agricultură. Încercăm să ne axîm pe flora spontană. Avem produse din zmeură de pădure, mure de pădure, fructe de șoc, măceșe, mugur de brad, conuri de pin”, spune Cristiana Bădescu, producător.

Tot acești antreprenori folosesc ceea ce oferă mai bun natura în România. Alexandru Haită a preluat frâiele fermei agricole din Teleorman de la părinții lui. Și a pornit la drum. Cu plante aromatice și cereale a reușit să producă gin, dar realizat exclusiv artizanal.

”Baza este alcoolul produs din cereale în care infuzam boabele de ienupăr, coriandru și alte plante aromatice, fructe. Rețeta e făcută de mine, de la zero, tot mixul de ierburi, distilarea și fracțiile de distilare sunt făcute de mine. Vrei să fii un master distiler cu un produs de foarte bună calitate, renunți la cantitate. Și când spun renunți la cantitate mă refer fix la procesul de distilare. Am avut curaj și am avut și noroc. Am noroc de părinți care nu mi-au spus niciodată stop, au reușit decât să mă tempetreze în anumite situații”, povestește Alexandru Haită, producător.

Alexandru a mers și în Olanda, să învețe secretele distileriei, pentru că vrea să vină pe piața românească, în anii următori, și cu whisky, făcut tot din materii prime autohtone. Alți antreprenori s-au întors însă la lada cu zestre a bunicii pentru rețete. Așa a luat naștere un muștar special, făcut ca pe vremeuri, într-o mică fabrică din Tecuci.

”Secretul care se poate spune și care este adevărat este că fără ingrediente excepționale, adică curate, nu poate să iasă un muștar deosebit. Și mai trebuie ceva, iubire. Fără asta nu se poate. Când se face șarja de muștar aprindem și candelă și ne rugăm la Dumnezeu să fie toate bune”, Iulia Bară Găciu, producător.

Comenzile online sunt baza acestor mici afaceri. Produsele se găsesc și în băcănii din diverse orașe, dar și într-un show-room din Capitală.

”Organizăm evenimentul asta tocmai cu scopul de a crește și dezvoltă producția locală și de-a ajută comunitățile de antreprenori locali și sperăm noi să facem din patrimoniul gastronomic tradițional un brand de țară. Foarte mulți dintre ei și-au deschis de câteva luni de zile sau de un an, doi, trei activitatea”, ne-a declarat Ciprian Dincă, organizatorul evenimentului culinar.

Luna viitoare se va oficializa Asociația Producătorilor Artizani din România.