Limba care nu are cuvântul „nu”. Ciudățeniile indigenilor Kusunda

Prin ceața iernii, care învăluie dealurile din Terai, pe șesul Nepalului, Hima (18 ani) iese din casa școlii-internat înfofolită într-un hanorac roz cu glugă.

Hima este una dintre ultimii kusunda, un mic grup indigen, împrăștiat de-a lungul Nepalului central și de vest. Limba lor, kusunda, este unică: lingviștii presupun că nu este înrudită cu nici o altă limbă de pe planetă. Academicienii nu știu sigur care este originea limbii. Și are o varietate de elemente neobișnuite, inclusiv lipsa unei modalități standardizate de negare într-o propoziție, cuvintele „da” și „nu”, sau cuvinte care desemnează direcțiile.

Potrivit ultimului recensământ din Nepal, din 2011, nu au rămas decât 273 de kusunda. Din toți aceștia, doar o singură femeie, Kamala Khatri (48 de ani), este fluentă.

Kusunda sunt marginalizați și pauperi în cadrul societății din Nepal. Actualmente, cei mai mulți dintre ei trăiesc în cartierul Dang din Nepal, o regiune soporifică, plină de câmpuri galbene de muștar și dealuri împădurite, cețoase. Aici, Comisia de Limbă din Nepal ține cursuri de kusunda din 2019, într-o încercare de a prezerva limba. În ultima decadă, în timp ce guvernul nepalez a implementat scheme pentru ajutorarea grupurilor indigene din Nepal, a început să plătească pentru Hima și alți copii kusunda din regiuni izolate, materializând posibilitatea de a frecventa liceul Mahindra din Dang – aflat uneori la o distanță de 10 ore de mers cu mașina –, acolo unde se învață și limba nativă.

Hima, originară din cartierul rural la graniță cu Dang, învață kusunda de doi ani. Acum, cunoaște limba la un nivel de bază. „Înainte să vin la școală în Dang, nu știam limba kusunda,” povestește ea. „Dar acum mă mândresc cu faptul că o știu, deși n-am învățat-o de la naștere.”

„Obișnuiam să ascult alte (grupuri entice), precum tharus și magars, vorbind despre limbă, întrebându-mă cum ar fi să conversez în limba mea maternă. Cred că este foarte important pentru mine, și pentru ceilalți, să protejăm această limbă.”

O limbă în pragul extincției

Inițial semi-nomadă, populația kusunda trăia în junglele din vestul Nepalului, până la mijlocul secolului 20, vănând păsări și varani, și schimbând igname și carne pe orez și făină în orașele vecine. Deși sunt stabiliți acum în orașe, încă își spun Ban Rajas, sau regii pădurilor.

Dar în timp ce populația Nepalului creștea, iar agricultura fragmenta tot mai mult junglele, presiunea pusă asupra pământului populației kusunda se intensifica. Mai târziu, în anii 1950, guvernul a naționalizat întinderi semnificative de pădure, creând mai multe obstacole pentru viața nomadă.

Kusunda au ajuns forțați să se stabilească la oraș, optând pentru locuri de muncă manuale și în agricultură. Dimensiunile restrânse ale grupului și natura disparată a populației sale a determinat căsătoriile cu grupurile etnice vecine. Aproape toți au încetat să-și vorbească limba.

Pentru populația kusunda, pierderea limbii înseamnă pierderea unei conexiuni cu trecutul și cu identitatea lor.

Din punct de vedere lingvistic, este o pierdere în mai multe moduri.

Madhav Pokharel, profesor emerit de lingvistică la Universitatea Tribhuvan din Kathmandu, gestionează documentarea istoriei limbii kusunda din ultimii 15 ani. El explică că diverse studii au încercat să traseze paralele între kusunda și alte limbi izolate, precum burușaski din nordul Pakistanului, sau nihali din India. Dar nu le-a reușit să vină cu niște rezultate concludente.

În mod curent, cercetătorii lingviști cred că kusunda este o supraviețuitoare a unei limbi aborigene antice, vorbită în regiunile sub-himalayene înainte de sosirea triburilor tibeto-burmane și indo-ariene.

„Putem trasa originea altor grupuri lingvistice în Nepal oamenilor venind din afara Nepalului”, spune Pokharel. „Nu cunoaștem doar originile kusundei.”

Dincolo de originile sale misterioase, lingviștii au observat și alte elemente rare ale kusundei. Bhojraj Gautam, un lingvist care deține o cunoaștere amplă a kusundei, descrie un aspect bizar: nu există o metodă standardizată de negare într-o propoziție. Într-adevăr, limba are puține cuvinte care implică ceva negativ. În schimb, contextul este folosit pentru transmiterea unui sens exact. Dacă vrei să spui „nu vreau ceai”, de exemplu, poți folosi verbul a bea, dar ajustat la o formă care indică o probabilitate scăzută – sinonimă cu dorința vorbitorului – de a bea ceai.

De asemenea, kusunda nu are cuvinte pentru direcții precise, cum ar fi stânga sau dreapta, vorbitorul folosind în schimb fraze relative precum „în această parte” sau „în cealaltă parte”.

Între timp, lingviștii susțin că kusunda nu deține legile și structurile gramaticale prestabilite, rigide, care pot fi găsite în majoritatea limbilor. Este mai flexibilă, iar frazele sunt interpretate raportându-te la vorbitor. De exemplu, acțiunile nu sunt divizate în trecut și prezent. Când spui „Am văzut o pasăre”, comparativ cu „Voi vedea o pasăre”, un vorbitor Kusunda poate indica acțiunea trecută nu prin timpul verbal, ci prin descrierea acesteia ca pe o experiență legată direct de vorbitor. Între timp, acțiunea viitoare va rămâne generală, nefiind asociată cu un subiect.

În mod ironic, aceste caracteristici rare – o bună parte a motivului pentru care kusunda este într-atât de fascinantă pentru lingviști – sunt și cauza dificultăților sale de supraviețuire.

Kamala Khatri, ultima vorbitoare fluentă de kusunda, ține un pahar de apă fierbinte în unica cafenea din Ghorahi. Nu și-a învățat proprii copii kusunda, povestește ea. „M-am gândit că trebuie să învețe nepaleza pentru că e utilă”, explică ea. „Oamenii ridiculizează limba noastră, spunând că nu e normală. Vorbitorii de kusunda ajung adesea stigmatizați. Dar acum regret că nu pot conversa cu proprii mei copii în limba noastră maternă.”

Kari lucrează actualmente cu Comisia de Limbă, predând kusunda și ghorani la 10 membri ai comunității. „Dacă putem exersa regulat, vorbi, cânta melodiile noastre, atunci putem menține limba noastră vie”, spune ea.

În viziunea lui Pokharel, studiul colaborativ al membrilor kusunda rămași este cheia prezervării limbii lor. De asemenea, el subliniază importanța aflării membrilor kusunda în mediile în care au crescut, fapt care contribuie la stimularea memoriei lor. „Dacă putem strânge toți membrii kusunda în același loc, în habitatul pe care îl revendică, atunci un kusunda își va spune povestea altui kusunda, iar asta poate reactiva amintirile”, spune Pokharel.

Tehnologia modernă este folosită pentru tentativele actuale de revitalizare. NowHere Media, un studiou media din Berlin, colaborează cu kusunda pentru a-i asista la documentarea limbii, culturii și tradițiilor lor. În mod special, NowHere a produs un documentar de realitate virtuală, care folosește animație 3D, pentru a reda viața nomadă a membrilor kusunda în calitate de vânători-culegători. Co-fondatorul  NowHere, Gayatri Parameswaran, explică că spectatorii, purtând căști, sunt captivați de acest mediu, și trebuie să învețe și să pronunțe cuvinte în kusunda, pentru a interacționa cu povestea și a continua narațiunea. Scopul principal, explică Parameswaran, este crearea unei arhive digitale, accesibile pentru generațiile viitoare.

Prezervarea limbii Kusunda este, totuși, doar o parte a povestei. Potrivit lui Dhan Bahadur Kusunda, președintele Societății pentru Dezvoltare Nepal Kusunda, majoritatea membrilor kusunda trăiesc sub limita sărăciei, fără dreptul de a deține pământ și de a lucra ca muncitori sau paznici. „Din punct de vedere economic, social, și în ceea ce privește sănătatea și educația, kusunda sunt foarte dezavantajați”, spune Kusunda.

Sensibilizarea oamenilor la problemele limbii kusunda ar ajuta: este o metodă eficientă de a atrage atenția asupra acestei comunități marginalizate, spune Lok Bahadur Lopchan, secretar al Comisiei de Limbă. „Alte proiecte de revitalizări lingvistice din Nepal au vizat comunități care o duc mai bine decât kusunda”, spune Lopchan. „Pentru aceste grupuri, prezervarea limbii este doar o idee sentimentală. Nu le aduce niște beneficii tangibile.”

„Kusunda, totuși, sunt foarte marginalizați și prin urmare e mult mai importantă construirea profilului unei comunități care vorbește limba.”

Cu ajutorul cercetătorilor, inclusiv a cercetătorului postdoctoral la Universitatea din Londra, Tim Bodt, kusunda cer acum o porțiune de pământ pentru un „ekikrit basti” – sau un așezământ unificat, unde toți membrii Kusunda să poată trăi. Bodt și partenerul său nepalez de cercetări, Uday Raj Aaley, caută actualmente finanțări pentru a face un studiu de fezabilitate a acestui nou așezământ.

Potrivit lui Bodt, așezământul nu doar va cimenta drepturile comunității la pământ, și aproviziona un centru de sănătate și o școală, dar va și strânge membrii grupului împreună, oferindu-le oportunitatea de a învăța și de a conversa în limba lor.

Limbă revitalizată, bunăstare revitalizată

Sunt și alte beneficii în revitalizarea limbii kusunda.

Există un volum tot mai mare de cercetări care dezvăluie că revitalizarea limbii  indigene este asociată cu indicatori ridicați ai bunăstării fizice și mentale. De exemplu, studiile demonstrează că utilizarea limbilor indigene în America de Nord este corelată cu rate scăzute ale consumului de nicotină în rândul populației, niveluri ridicate ale bunăstării fizice și mentale și niveluri mai scăzute ale diabetului.

Între timp, un studiu din Columbia Britanică, Canada, arată că suicidul tinerilor este de șase ori mai frecvent în rândul comunităților indigene, unde mai puțin de 50% din membri sunt fluenți la nivel conversațional în limba lor maternă. În comunitățile aborigene și ale strâmtorii Torres din Australia, vorbitorii indigeni afișează rate mai scăzute ale consumului de alcool și droguri ilegale.

„Schimbarea limbii este adesea asociată cu trauma istorică din cauza colonizării sau opresiunii, și cu pierderea încrederii în valoarea individuală”, spune Julia Sallabank, profesoară de politică lingvistică și revitalizare la Universitatea din Londra. „Deci, putem redirecționa cursul evenimentelor în favoarea noastră: revendicarea limbii și indentității noastre culturale ne poate face mai puternici, la un nivel atât personal, cât și comunitar.“

Înapoi în Dang, un membru kusuda care împărtășește acest punct de vedere este Hima (18 ani).

„Cred că această limbă poate prospera”, spune ea. „Dacă vorbim regulat kusunda, atunci putem menține limba vie. Trebuie să avem un interes real pentru limbă și să ne mândrim cu identitatea noastră.”

În viitor, adaugă ea, știe ce carieră vrea să urmeze: să devină o profesoară și să predea kusunda.