Gardul de la granița cu Turcia, subiect de campanie electorală în Grecia

Prim-ministrul în funcție, Kyriakos Mitsotakis, s-a angajat ca, până în 2026, să prelungească gardul de la granița cu Turcia, astfel încât să fie protejată toată frontiera de 192 de kilometri. În plus, premierul spune că Uniunea Europeană trebuie să acopere costurile, pentru că nu este corect ca Grecia să fie lăsată să suporte pe cheltuiala sa protejarea unei zone atât de mari de frontieră a spațiului comunitar.

Premierul grec crede este corect ca un beneficiu colectiv să fie plătit prin finanțare colectivă.

„Suntem un stat din prima linie. Suntem supuși unor presiuni migratorii semnificative. Așteptăm ajutor din partea UE”, a spus el într-un interviu pentru Bild.

„Este foarte nedrept, pe de o parte, să ceri Greciei să facă treaba dificilă de a proteja frontierele externe și apoi să arăți cu degetul spre Grecia pentru că pur și simplu face treaba în numele altora”, a explicat el, răspunzând astfel unor critici cu privire la soluția ridicării de garduri pentru protejarea frontierelor. Oricum, Mitsotakis este hotărât să extindă gardul, cu sau fără ajutor european. „Gardul din Evros va fi terminat cu sau fără bani europeni”, a punctat premierul, la un miting electoral.

Mitsotakis i-a cerut Syrizei, partid de opoziție, să adopte o poziție clară cu privire la extinderea gardului. „Va dărâma gardul revenind la logica de frontieră deschisă? Nu este loc pentru jumătate de adevăr aici”, a spus el în timpul unei vizite recente la Evros, provincia care se învecinează cu Turcia.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a spus că secțiunea de gard era deja construită când a devenit el prim-ministru, în 2015, și nu a doborât-o timp de patru ani de mandat. Dar el crede că extinderea gardului nu este o soluție magică.

„Problema migrației/refugiaților este mult mai complicată și dacă ar fi putut fi rezolvată cu garduri, Grecia, Europa și SUA s-ar fi ocupat de ea. Trump spunea același lucru în Mexic, ‘gardul ne va salva’. Nu poți fi salvat de garduri”, a spus el la televiziunea locală Skai, la începutul acestei luni.

Partidul socialist Pasok, care este cotat pe locul trei, la aproximativ 10%, sprijină extinderea gardului. „Pasok a inițiat construcția gardului, pentru că atât noi, la Evros, cât și marea au granițe și trebuie păzite”, a spus purtătorul de cuvânt al formațiunii, Dimitris Mantzos.

Grecia a fost în fruntea crizei migrației din 2015, când sute de mii de oameni din Siria și din alte părți au început să intre în UE, să ceară azil. Mulți au ajuns prin Turcia, fie trecând granița terestră dintre cele două țări, fie pe mare, către insulele Greciei din Marea Egee.

După un val inițial de simpatie publică și o politică a ușilor deschise din partea multor guverne, inclusiv Germania, politica Uniunii Europene a devenit mai dură, din cauza dificultăților generate de numărul mare de refugiați. UE a început să ia măsuri pentru a-și controla granițele, inclusiv semnarea unui acord cu Turcia în 2016. Dar Turcia s-a dovedit un partener nesigur. Și poate continua să fie, dacă președintele Recep Tayyip Erdoğan își învinge rivalul, pe Kemal Kılıçdaroğlu, la scrutinul organizat luna aceasta, în Turcia.

Organizațiile pentru drepturile omului și Parlamentul European au acuzat guvernul elen de „returnări” ilegale, de deportarea migranților fără un proces echitabil. Guvernul Greciei neagă aceste acuzații, argumentând că investigațiile independente ale autorităților elene nu au găsit nicio dovadă. „Am urmat o politică strictă, dar corectă, ne-am protejat frontierele terestre și maritime, demonstrând că marea are granițe și le putem păzi. Am redus fluxurile (de migranți) cu 90%”, a spus Mitsotakis, într-o vizită recentă pe insula Lesbos din Marea Egee.

Gerald Knaus, un expert austriac în migrație, care a condus lucrările privind acordul UE-Turcia din 2016, a declarat că ambele metode sunt în joc. „În mod clar, unii pereți au oprit sau au redus drastic debitele, dar în combinație cu respingerile”, a spus el. „În cazul Greciei, în special, nu poți construi zidul la mare, unde ai un număr mare de sosiri”.

Întrebarea dacă UE ar trebui să plătească pentru gardurile de frontieră ale țărilor membre este controversată. În timp ce criza migrației s-a stabilizat din 2015, ea rămâne o problemă vie, având în vedere schimbările climatice, războaiele și foametea din Orientul Mijlociu și Africa. Liderii UE au promis, în februarie, fonduri „semnificative” pentru a susține frontierele, dar s-au oprit înainte de a finanța direct construirea zidurilor.

Gerald Knaus, expert austriac în migrație contactat de Politico, a spus că este „necinstit” să respingi construirea zidurilor, care este legală, în timp ce permiți respingerea, care nu este. „Spunând că nu finanțăm gardul, dar ignorăm încălcările statului de drept, Comisia [Europeană] ia o cale de ieșire foarte ușoară, ca măsură simbolică care nu are un impact real”, a spus el.

Grecii merg la vot duminică, 21 mai, într-un scrutin marcat de furia publicului, din cauza catastrofei feroviare și a unei noi cohorte imprevizibile de alegători tineri. Partidul Noua Democrație al lui Mitsotakis este lider în sondaje cu aproximativ 36%, dar este probabil să nu reușească o majoritate confortabilă. Syriza ocupă locul al doilea, cu 29 de procente, potrivit sondajului POLITICO.

Arina Delcea