BBC: De ce este în creștere sifilisul în întreaga lume?
Sifilisul a fost numit în multe feluri după înregistrarea primului caz în anii 1490, majoritatea termenilor fiind peiorativi : „boala franțuzească”, „boala napolitană”, „boala poloneză”.
Una dintre expresii a ajuns împământenită: „marele imitator”. Sifilisul este maestrul imitării altor infecții, iar simptomele timpurii sunt neglijabile. Dacă rămâne netratată, boala poate avea consecințe grave.
Tushar, un coordonator de proiecte din Amsterdam, în vârstă de 33 de ani, a contractat sifilis de două ori. El își aduce aminte că a primit vestea printr-un mesaj pe WhatsApp trimis de partenerul lui sexual de atunci.
„Persoana respectivă era foarte supărată”, spune el. „Dădea vina pe mine, fapt care este absurd din cauza ferestrei de timp. A fost straniu să fiu acuzat și a luat ceva timp ca situația să se detensioneze.” Tushar s-a testat și s-a tratat chiar în aceeași săptămână. „Oamenii cred în mod eronat că sifilisul nu poate fi tratat. Ei nu înțeleg că poți să ai anticorpi la sifilis.”
În aprilie, SUA au dezvăluit ultimele informații acumulate cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală (ITS). Cazurile de sifilis s-au multiplicat cu 32% între 2020 și 2021, atingând cea mai mare incidență din ultimii 70 de ani. De asemenea, răspândirea infecției nu dă semne de încetinire, conform atenționării Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), care indică niște tendințe alarmante de creștere bruscă a numărului de infectări.
În mod special sifilisul congenital – căpătat în urma transmiterii infecției de la mamă la copil în timpul sarcinii, adesea imediat după contractarea acesteia de la un partener – a crescut exponențial, mai exact cu 32% în 2020-2021. Boala poate cauza moarte perinatală, decesul copilului nou-născut și probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.
Asta a lăsat stupefiați mulți specialiști în domeniul sănătății.
„Cu cincisprezece sau douăzeci de ani mai devreme, noi credeam că suntem pe punctul de a eradica sifilisul”, spune Leandro Mena, directorul departamentului de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală a CDC-ului. „Fără nici un dubiu, noi suntem martorii unei creșteri exponențiale a cazurilor de sifilis, înregistrând rate pe care nu le-am văzut în ultimii 20 de ani.”
Fenomenul nu este limitat doar la SUA. Au fost înregistrate aproximativ 7.1 milioane de cazuri noi la nivel global în 2020, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2022, Marea Britanie a înregistrat cea mai mare creștere a cazurilor de sifilis din 1948.
Creșterea cazurilor alarmează asistenții medicali din prima linie.
„Când am început să lucrez ca asistentă medicală în domeniul sănătății sexuale, în 2005, era o raritate să văd sifilis primar, chiar și într-o clinică urbană”, spune Jodie Crossman, co-fondatoarea Fundației ITS din Marea Britanie, unde ratele de îmbolnăvire au crescut cu 8.4% între 2020 și 2021. „În prezent, majoritatea clinicilor urbane tratează aproximativ doi sau trei pacienți pe zi.”
Infecția este cauzată de o bacterie numiă Treponema pallidum, iar simptomele sunt divizate în patru stadii. Stadiul cel mai timpuriu este implică o inflamație nedureroasă la locul contactului sau o erupție cutanată. O doză intramusculară de penicilină este considerată a fi cea mai eficientă metodă de tratare a infecției. Lăsat netratat, sifilisul poate cauza afecțiuni neurologice și cardiovasculare pe termen lung.
Isaac Bogoch, un medic specialist în boli infecțioase și cercetător la Universitatea din Toronto, analizează evoluția epidemiei din SUA.
„Această tendință a fost observată în mai multe țări din toată lumea”, spune el. „Este foarte îngrijorător în general, sifilisul fiind foarte ușor de tratat, iar tratamentul fiind disponibil pe scară largă. Așadar, această situație reflectă în principal un colaps al sistemului de sănătate publică.”
Canada a înregistrat o creștere cu 389% a infecțiilor, semnificativ mai mare decât cea a altor ITS, între 2011 și 2019. În ultimele decenii, majoritatea cazurilor de sifilis apar în rândurile bărbaților gay și bisexuali. În alte părți ale lumii are loc o scădere a incidenței infecțiilor cu sifilis în cazul bărbaților. De exemplu, ratele de infectare a bărbaților din Canada au scăzut. Cu toate acestea, au crescut ratele de infectare a femeilor nu doar din Canada, ci din toată lumea, fapt care rezultă automat în creșterea incidențelor de sifilis congenital în mai multe zone ale lumii. În toată America, au fost înregistrate 30.000 de cazuri de transmitere a infecției de la mamă la copil în 2021, un număr descris de specialiștii din domeniul sănătății publice drept „inacceptabil de mare”.
Transmiterea sifilisului fătului în timpul sarcinii poate avea consecințe devastatoare, inclusiv pierderea sarcinii, moarte perinatală, greutate mică la naștere sau moartea copilului la scurt timp după naștere.
În SUA, ratele de infectare cresc exponențial. Ele erau de 3.5 ori mai mari în 2020 comparativ cu 2016, crescând din nou în 2021, fapt care a rezultat în 220 de morți perinatale și infantile. Iar autoritățile par să ascundă niște creșteri dramatice în anumite zone ale țării, doctorii din Mississippi raportând o creștere de 900% a cazurilor în ultimii cinci ani.
Cele mai mari numere sunt înregistrate în rândul femeilor afro-americane și hispanice.
„Asta reflectă inegalitatea și rasismul instituționalizat, care stau la baza sistemului nostru de sănătate publică și infrastructurii medicale”, spune Maria Sundaram, cercetătoare asociată la Institutul clinic de cercetare Marshfield din Wisconsin. Cele mai vulnerabile grupuri de femei, precum cele care și-au pierdut casa sau se confruntă cu abuzul de substanțe, reprezintă categoriile cele mai afectate de boală. Multe dintre aceste inegalități au fost exacerbate de pandemia de Covid-19.
„Comunitățile specialiștilor în domeniul sănătății publice au ajuns la un consens: creșterea infecțiilor cu ITS, inclusiv sifilis, este probabil legată de dificultățile inerente livrării resurselor pentru prevenirea ITS în perioada pandemiei”, spune Sundaram.
Printre deficiențele de la baza problemei se numără accesul la centrele de testare a ITS, stigmatizarea persistentă a sifilisului și posibile bariere lingvistice. Un studiu efectuat în Brazilia indică o legătură între femeile de culoare cu un nivel scăzut de școlarizare și rate mai înalte ale sifilisului congenital. În multe cazuri, femeile aveau un acces îngreunat la o îngrijire prenatală adecvată, care implică teste screening pentru sifilis.
Un alt studiu făcut în Kern County, California, unde în 2018 au fost înregistrate 17% din toate cazurile de sifilis congenital al statului, în pofida faptului că reprezintă doar 2.3% din populația statului, a fost descoperit că statutul de emigrant, tipul de asigurare medicală și violența domestică sau sexuală erau factori decisivi pentru femeile însărcinate care încercau să obțină îngrijire prenatală. Jumătate dintre femeile însărcinate sau cele aflate în perioada post-partum care au fost intervievate, au susținut că sunt de origine hispanică, latină sau spaniolă.
Într-un studiu din 2020 privind sifilisul în Australia a fost înregistrată o creștere de 90% comparativ cu 2015. Aproximativ 4.000 dintre cazurile identificate sunt în rândurile comunităților aborigene și cele din Strâmtoarea Torres, care constituie aproximativ 3.8% din întreaga populație australiană. Deși a fost elaborat un plan național de testare și tratare pentru contracararea epidemiei, experții susțin că revenirea la nivelul de dinaintea izbucnirii epidemiei necesită testarea unui segment mult mai larg al populației. Din nou, au existat probleme în ceea ce privește accesarea testului de screening prenatal pentru viitoarele mame din diferite părți ale țării.
Deși criza costului vieții și pandemia au avut un impact negativ asupra resurselor sănătății publice, au avut loc schimbări ale comportamentului uman și atitudinilor cu privire la ITS.
„La mijlocul anilor nouăzeci, odată cu apariția terapiei antivirale pentru HIV, s-a produs o schimbare majoră, spune Mena. Acum, datorită avansurilor în medicină care facilitează prevenirea și tratamentul infecției HIV, HIV-ul este considerat o boală cronică. Riscul de infectare cu HIV nu mai constituie un imbold de a purta prezervativul sau a aplica alte strategii de prevenire a ITS.”
O schimbare a practicilor sexuale intră în aria de cercetare a specialiștilor din Japonia, unde este studiat raportul dintre aplicațiile de dating și incidențele de sifilis. Cercetătorii au conchis că utilizarea aplicațiilor respective a fost asociată cu rate semnificativ mai înalte ale sifilisui, în contextul conexiunii dintre utilizarea aplicațiilor de dating și sexul neprotejat.
Există și un alt factor pe care Sasaki Chiwawa, care scrie despre tineretul japonez și munca sexuală, l-a depistat în urma conversațiilor cu lucrătorii sexuali. Chiwawa spune că tot mai mulți lucrători sexuali nu folosesc prezervative și nu există obligația clienților de a fi testați pentru ITS. Când lucrătorii sexuali contractează o infecție, ei tind să creadă că au avut ghinion, spune Chiwawa. „Marea majoritate prioritizează banii și nu sănătatea.”
Pentru majoritatea specialiștilor în sănătate publică, metoda de combatere a sifilusui este clară: noi deja avem drogurile necesare, penicilina rămânând a fi cel mai bun tratament, în pofida tendinței de creștere a rezistenței la antibiotice. Mai multe teste, o contracarare mai eficientă a stigmei și o creștere a nivelului de conștiință publică pentru încurajarea practicilor sexuale mai sigure ar juca un rol mai important.
„Noi suntem creaturi sociale, astfel încât nu ar trebui să mai existe sentimente de rușine în urma unui diagnostic ITS, după cum nu sunt în cazul unei răceli”, spune Crossman. „Noi încercăm să schimbăm paradigma percepției colective a testelor ITS, din una terifiantă și plină de prejudecăți, în una care îmbrățișează bunăstarea sexuală: un aspect important al unei vieți sexuale sigure și agreabile.”
Dar savanții au eșuat să elaboreze până acum o singură teorie concludentă care ar putea elucida de ce sifilisul se răspândește mai rapid decât alte ITS. „Nu există dovezi stringente care să sugereze că tulpinile aflate în circulație sunt mai virulente”, spune Mena. „Nici rezistența la antibiotice nu este suficient de prevalentă pentru a oferi o posibilă explicație”, spune Bogoch.
În ce-l privește, Tushar continuă să se testeze o dată la trei luni.
„Noi ar trebui să putem vorbi deschis despre sifilis”, spune el. „Oamenii care pretind a fi informați sunt mai curând plini de prejudecăți, în loc să fie raționali. Noi toți facem sex și uneori mai pot apărea probleme.”

