Cum vrea ONU să combată foametea în lume

Obiectivele Organizației Națiunilor Unite (ONU) includ reducerea cu 25% a emisiilor de metan de la animale, reducerea la jumătate a risipei alimentare și gestionarea durabilă a pescuitului până în 2030, scrie The Guardian.

Reformarea sistemelor alimentare ale lumii va fi un pas cheie în limitarea creșterii temperaturii globale, a transmis ONU, în timp ce a stabilit prima parte a unei foi de parcurs pentru furnizarea de hrană și agricultură.

Producția de alimente este foarte vulnerabilă la efectele crizei climatice, cercetările sugerând că până la o treime din alimentele globale ar putea fi expuse riscului din cauza încălzirii globale. Agricultura este, de asemenea, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, contribuind semnificativ la producția globală de carbon.

Până acum, însă, ONU nu a reușit să stabilească în detaliu modul în care lumea poate satisface, atât nevoile nutriționale ale unei populații în creștere, care se estimează că va ajunge la 10 miliarde până în 2050, cât și nevoia de a reduce gazele cu efect de seră la nivel global la zero. Iar demersul este necesar pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Maximo Torero, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a declarat pentru The Guardian: „Trebuie să acționăm pentru a reduce foamea și pentru a rămâne la 1,5°C. Este vorba despre reechilibrarea sistemelor alimentare globale”. De exemplu, a spus el, în unele părți ale lumii a existat un consum excesiv de proteine, dar în alte regiuni, oamenii nu au primit suficiente proteine. Unele regiuni ar putea beneficia de utilizarea a mai puține îngrășăminte chimice, dar alte zone nu aveau suficient. În unele regiuni, creșterea animalelor ar trebui intensificată, dar în altele atenția ar trebui să fie direcționată către refacerea pășunilor degradate.

Foaia de parcurs va fi stabilită în următorii doi-trei ani, începând cu un document publicat la Cop28 din Dubai, care conține 20 de obiective cheie ce trebuie îndeplinite între 2025 și 2050. Dar sunt puține detalii despre cum anume pot fi atinse.

Țintele includ mai multe idei care trebuie implementate până în 2030: reducerea emisiilor de metan de la animale cu 25%; măsuri pentru ca toate pescăriile din lume să fie gestionate în mod durabil; apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți; reducerea la jumătate a risipei alimentare; eliminarea utilizării biomasei tradiționale pentru gătit.

Torero a spus că planul nu va include solicitări pentru o taxă pe carne, pe care unii experți au susținut-o, dar va examina măsuri de impozitare a zahărului, sării și alimentelor super-procesate și o mai bună etichetare a alimentelor. Mai multă finanțare pentru climă ar trebui să fie dedicată agriculturii, a adăugat el, care reprezintă doar aproximativ 4% din finanțarea climatică astăzi. El a cerut, de asemenea, o utilizare mult mai eficientă a terenurilor agricole și a resurselor.

Emile Frison, expert la IPES-Food (Grupul Internațional de Experți pentru Sisteme Alimentare Durabile), a declarat: „FAO ar trebui să fie aplaudată pentru acest prim pas în elaborarea unui plan de eliminare a foametei extreme (…) în special pentru accentul pus pe o tranziție justă – nu este ușor”. El a punctat că planul nu a mers totuși suficient de departe. „Schița actuală pune un accent uriaș pe schimbările sistemului alimentar industrial actual. Dar acesta este un sistem defectuos care distruge natura, poluează mediul și înfometează milioane de oameni. Este improbabil ca măsurile să fie suficiente”, a spus el.

Emile Frison a cerut propuneri mai radicale în tranșele următoare. „Următoarele runde ale acestui proces vor trebui să meargă mult mai departe, propunând o transformare reală a status quo-ului, punând mult mai mult accent pe diversificare, lanțuri de aprovizionare mai scurte și agroecologie și pe abordarea inegalităților masive de putere impuse de câteva companii, care definesc ceea ce creștem și mâncăm”.

Ruth Davis, membru al Fundației Europene pentru Climat și asociat principal la Oxford’s Smith School, a declarat: „Lumea are nevoie disperată de o foaie de parcurs care să ne îndrume către un viitor mai echitabil, mai rezistent și durabil pentru sistemele alimentare. FAO a făcut un început util, dar nu ne duce până la destinația de care avem nevoie”.

Ea a cerut o concentrare mult mai puternică asupra naturii, despre care crede că este crucială pentru asigurarea securității alimentare. „Obiectivele și țintele pentru protejarea și restabilirea naturii, convenite de 188 de guverne anul trecut într-un acord global istoric [pentru a proteja 30% din planetă pentru natură până în 2030] trebuie să ghideze următoarea iterație a foii de parcurs FAO. Altfel, riscăm cu toții să fim în continuare pe drumul spre nicăieri”.

Claire McConnell, de la Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă, a spus că și FAO trebuie să fie mai incluzivă. „În ceea ce privește iterațiile viitoare ale foii de parcurs, angajamentul mai larg cu părțile interesate – în special fermierii mici, femeile și popoarele indigene – va fi cheie, atât pentru captarea cunoștințelor neprețuite pe care aceste comunități le dețin, cât și pentru asigurarea acceptării, adoptării și implementării foii de parcurs”, a spus ea.