18 decembrie, Ziua internaţională a migranţilor. Aproape 300 de milioane de persoane au migrat în 2020

O gamă largă de factori continuă să determine migraţia. Sunt fie mișcări voluntare, fie forțate, ca urmare a mărimii și frecvenței crescute a dezastrelor, provocărilor economice și sărăciei extreme sau a conflictelor. Aproximativ 281 de milioane de persoane au fost migranți internaționali în 2020, reprezentând 3,6% din populația globală.

Toate acestea vor afecta în mod semnificativ caracteristicile și amploarea migrației în viitor și vor determina strategiile și politicile pe care țările trebuie să le dezvolte pentru a valorifica potențialul migrației, asigurând în același timp protejarea drepturilor fundamentale ale migranților.

Numărul migranților morți în Mediterana, de două ori mai mare decât în 2020

Numărul deceselor consemnate de-a lungul rutelor de migraţie din Mediterana a crescut de peste două ori în prima jumătate a lui 2021 comparativ cu perioada similară de anul trecut, relevă datele publicate miercuri de Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).

În acelaşi interval, a crescut cu 58% numărul (aproape 76.000 în perioada ianuarie-iunie) celor care au încercat să traverseze Mediterana din nordul Africii spre Europa.

Statele nord-africane au împiedicat cu 37% mai mulţi migranţi să-şi continue călătoria spre nord.

Creşterile se datorează parţial faptului că relativ puţini migranţi au încercat traversarea Mediteranei în timpul pandemiei anul trecut, explică agenţia ONU. În prima jumătate a lui 2020, aceştia au fost cu 17% mai puţini decât în 2019.

În 2021, OIM a consemnat un total de 896 de decese, în creştere cu 130% faţă de anul trecut. Acestora li se adaugă cel puţin 250 de migranţi care au murit anul acesta încercând să ajungă în insulele Canare, situate de vest de continentul african, potrivit cifrelor OIM.

Cele mai multe victime, 741, şi-au pierdut viaţa în traversarea Mediteranei Centrale spre Italia. Alţi 149 de migranţi au murit în drum spre Spania, iar şase au pierit în Mediterana de Est, pe ruta maritimă dinspre Turcia spre Grecia.

OIM a criticat lipsa operaţiunilor de salvare, notând că, în cea mai mare parte din timp, o singură navă de salvare aparţinând unei organizaţii umanitare a fost desfăşurată pe mare, în vreme ce alte nouă erau de obicei blocate în porturi.

Acelaşi raport mai arată că gărzile de coastă din nordul Africii a oprit peste 31.500 de persoane în primele şase luni ale anului, cu 76% în plus faţă de 2019.

Exploatarea potenţialului mobilităţii umane, tema Zilei internaţionale a migranţilor 2021

Migranții contribuie cu cunoștințele, rețelele și abilitățile lor la construirea unei comunități mai puternice și mai rezistente. Peisajul social și economic global poate fi modelat prin decizii cu impact pentru a aborda provocările și oportunitățile prezentate de mobilitatea globală și de oamenii în mișcare.

Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată (GCM) oferă oportunitatea și îndrumarea de a actualiza mobilitatea umană și de a profita de oportunitățile pe care le prezintă.

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a ajutat milioane de migranți de când a apărut în urmă cu 70 de ani prin sprijinirea numărului mare de europeni strămutați în urma celui de-Al Doilea Război Mondial și continuă să o facă.

Astăzi, mai mult ca oricând, tot mai mulţi oameni trăiesc într-o altă țară decât cea în care s-au născut. În timp ce mulți indivizi aleg să migreze, mulți alții migrează din necesitate. În 2019, numărul de migranți la nivel global a ajuns la aproximativ 272 de milioane, cu 51 de milioane mai mult decât în 2010.

Femeile au constituit 48% din migranții internaționali. Se estimează că erau 38 de milioane de copii migranți, trei din patru migranți, cu vârsta între 20 și 64 de ani. Aproximativ 31% dintre migranții internaționali din întreaga lume locuiau în Asia, 30% în Europa, 26% în Americi, 10% în Africa și 3% în Oceania.

Centrul global de analiză a datelor despre migrație al OIM administrează un portal global cu date privind migrația, care servește ca punct de acces unic la statistici actuale și cuprinzătoare și informații fiabile despre datele despre migrație la nivel global. Site-ul prezintă date despre migrație din diverse surse și își propune să ajute factorii de decizie dar şi publicul larg interesat să navigheze în peisajul din ce în ce mai complex al datelor despre migrație.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaște pentru prima dată contribuția migrației la dezvoltarea durabilă. 11 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) conțin ținte și indicatori relevanți pentru migrație sau mobilitate. Principiul de bază al Agendei este de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”, nici măcar pe migranți.

Referința centrală a ODD-urilor la migrație este făcută în ținta 10.7: pentru a facilita migrația și mobilitatea oamenilor ordonate, sigure, regulate și responsabile, inclusiv prin punerea în aplicare a politicilor de migrație planificate și bine gestionate. Alte ținte legate direct de migrație menționează traficul, mobilitatea studenților internaționali și multe altele. În plus, migrația este indirect relevantă pentru multe mai multe ținte transversale.

De-a lungul istoriei omenirii, migraţia a fost o expresie curajoasă a voinţei individului de a depăşi adversitatea şi de a trăi o viaţă mai bună. În prezent, globalizarea, împreună cu progresele în comunicaţii şi transporturi au crescut mult numărul de oameni care au dorinţa şi capacitatea de a se muta în alte locuri. Migraţia atrage atenţia din ce în ce mai mult în lume în zilele noastre. Combinate cu elemente de imprevizibilitate, urgenţă şi complexitate, provocările şi dificultăţile migraţiei internaţionale necesită o cooperare consolidată şi acţiuni colective între ţări şi regiuni. Naţiunile Unite are un rol de catalizator în acest domeniu, cu scopul de a crea mai multe dialoguri şi interacţiuni în ţări şi regiuni, precum şi în propulsarea schimbului de experienţă şi a oportunităţilor de colaborare.