asdadasda

Iranul a fost aruncat într-o pană totală de internet joi seara, pe măsură ce protestele legate de condițiile economice s-au extins la nivel național, sporind presiunea asupra conducerii țării, conform The Guardian.

Deși nu era clar ce a provocat întreruperea internetului, semnalată pentru prima dată de monitorul libertății internetului NetBlocks, autoritățile iraniene au mai închis internetul în trecut ca reacție la proteste.

NetBlocks a raportat în cursul zilei joi întreruperi în orașul vestic Kermanshah, în timp ce autoritățile și-au intensificat represiunea împotriva protestatarilor. ONG-ul norvegian Iran Human Rights (IHR) a declarat joi că forțele de securitate iraniene au ucis cel puțin 45 de protestatari, inclusiv opt copii, de la începutul demonstrațiilor, la sfârșitul lunii decembrie.

Comercianții au dat curs apelurilor lansate de șapte grupări politice kurde pentru o grevă generală joi, închizându-și magazinele în regiunile kurde și în zeci de alte orașe din Iran. Grupul pentru drepturile omului Hengaw a publicat imagini cu magazine închise în provinciile vestice Ilam, Kermanshah și Lorestan. Acesta a acuzat autoritățile că au tras asupra demonstranților în Kermanshah și în orașul apropiat Kamyaran, din nord, rănind mai mulți protestatari.

Demonstrațiile au ajuns joi în toate cele 31 de provincii ale țării, mișcarea de protest neprezentând semne de diminuare.

În provincia sudică Fars, demonstranții au dărâmat statuia fostului comandant de rang înalt al Forței al-Quds din cadrul Gărzilor Revoluționare, Qassem Suleimani – considerat un erou de proporții mitice de susținătorii guvernului. Imagini verificate au arătat protestatari aclamând în timp ce statuia era doborâtă.

Protestele au continuat până târziu în noaptea de joi, o mulțime numeroasă fiind surprinsă adunându-se pe vastul bulevard Ayatollah Kashani din nord-vestul Teheranului, pe fondul claxoanelor mașinilor care sunau în semn de susținere, potrivit imaginilor de pe rețelele sociale verificate de Agence France-Presse. Alte imagini au arătat o mulțime protestând în orașul vestic Abadan. O femeie care a participat la un protest în acel oraș miercuri seara fusese împușcată în ochi, potrivit IHR.

IHR a declarat că miercuri a fost cea mai sângeroasă zi a mișcării, aflată acum la a 12-a zi, cu 13 protestatari confirmați ca fiind uciși. „Dovezile arată că amploarea represiunii devine din ce în ce mai violentă și mai extinsă în fiecare zi”, a declarat directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam, adăugând că sute de alte persoane au fost rănite și peste 2.000 arestate.

Miercuri, un polițist a fost ucis la vest de Teheran în timp ce încerca „să controleze tulburările”, a relatat agenția de presă Fars.

Presa din interiorul Iranului și declarațiile oficiale au raportat cel puțin 21 de persoane ucise, inclusiv membri ai forțelor de securitate, de la începutul protestelor, potrivit unui bilanț realizat de Agence France-Presse.

Mișcarea de protest este cea mai mare din ultimii trei ani și, deși nu a atins încă amploarea demonstrațiilor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, a alarmat conducerea politică și de securitate a Iranului.

Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat autoritățile că recurg la tactici precum raiduri în spitale pentru a reține protestatari răniți. „Forțele de securitate iraniene au rănit și ucis atât protestatari, cât și trecători”, a declarat Amnesty International, acuzând autoritățile de folosirea „forței ilegale”.

Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut joi reținere în modul de gestionare a demonstrațiilor. „Orice comportament violent sau coercitiv trebuie evitat”, a spus Pezeshkian într-o declarație publicată pe site-ul său, îndemnând la „maximă reținere”, precum și la „dialog, implicare și ascultarea cererilor poporului”.

Declanșatorul protestelor – deprecierea bruscă a monedei naționale și starea generală precară a economiei – a făcut dificil pentru guvern să răspundă nemulțumirilor protestatarilor. Moneda a continuat să se deprecieze, iar guvernul a anunțat încetarea unui curs de schimb subvenționat pentru importatori, o măsură care a dus deja la creșterea accentuată a prețurilor la alimente.

Viața de zi cu zi a devenit din ce în ce mai inaccesibilă pentru iranieni. Prețul mediu al alimentelor a crescut cu peste 70% față de anul trecut, iar cel al medicamentelor cu aproximativ 50% în aceeași perioadă.

Guvernul a declarat că rezolvarea crizei economice care afectează țara este în mare parte în afara controlului său și că, deși va încerca să combată corupția și specula, are puține instrumente la dispoziție. A pus dificultățile economice pe seama factorilor externi, în principal sancțiunile dure impuse Iranului mai ales de Occident, ca răspuns la programul nuclear iranian.

Până acum, protestele par descentralizate și lipsite de o figură centrală, spre deosebire de cele din 2022, când demonstranții s-au mobilizat în jurul lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, care a murit în custodia poliției după ce a fost arestată pentru că ar fi purtat hijabul necorespunzător.

Prințul moștenitor aflat în exil, Reza Pahlavi, fiul șahului înlăturat de Revoluția iraniană din 1979, a încercat să umple vidul de leadership al mișcării. El i-a îndemnat pe iranieni să strige de la ferestrele lor joi și vineri, la ora locală 20:00, pentru a-și arăta sprijinul.

„În funcție de reacția voastră, voi anunța următoarele apeluri la acțiune”, a spus Pahlavi într-un videoclip distribuit pe scară largă.

Nu este clar nivelul de sprijin de care se bucură Pahlavi, deși înregistrări video ale protestelor din ultimele 12 zile i-au arătat pe demonstranți scandând în sprijinul prințului exilat. Un canal de social media apropiat forțelor de securitate iraniene a publicat un videoclip care ar pretinde că arată agenți de informații vizitând oameni la domiciliu și avertizându-i să nu participe la protestele lui Pahlavi, alte surse susținând că vor fi folosite drone pentru a-i identifica pe cei care participă.

Deși autoritățile au folosit violența împotriva protestatarilor, represiunea nu a atins nici pe departe intensitatea din 2022. Analiștii au spus că statul s-ar putea simți mai puțin sigur decât acum trei ani, zguduit de războiul din iunie cu Israelul.

Guvernul se confruntă și cu amenințări din exterior, președintele SUA, Donald Trump, amenințând că va interveni în proteste dacă Iranul va ucide demonstranți. Trump și-a reiterat joi amenințarea de a lua măsuri dure împotriva Iranului dacă autoritățile „încep să omoare oameni”, avertizând că Washingtonul „îi va lovi foarte dur”.

Departamentul de Stat al SUA a încurajat de asemenea protestatarii online, distribuind imagini cu unii dintre ei lipind autocolante cu Trump pe indicatoare rutiere. „Când prețurile sunt stabilite atât de sus încât nici consumatorii nu își permit să cumpere, nici fermierii să vândă, toată lumea pierde”, a transmis Departamentul de Stat într-o postare pe X.

Joi seara, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că economia iraniană este „la pământ”, spunând Clubului Economic din Minnesota: „Este un moment extrem de precar. El [Trump] nu vrea ca ei să facă rău altor protestatari. Este un moment tensionat”.

Între timp, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a condamnat „folosirea excesivă a forței” de către autoritățile iraniene împotriva protestatarilor.

Ministerul iranian de Externe și armata au reacționat dur la comentariile lui Trump, șeful armatei iraniene amenințând miercuri cu lansarea unor lovituri preventive asupra statelor care amenință Iranul.

Autoritățile i-au prezentat tot mai des pe protestatari drept violenți, afirmând că, deși dreptul la protest este legitim, revoltații și sabotori susținuți din străinătate au deturnat manifestațiile.

Surse apropiate guvernului au declarat că un colonel de poliție a fost înjunghiat în apropiere de Teheran, iar o secție de poliție din Chenaran, în nord-estul Teheranului, a fost atacată miercuri noaptea, incident soldat cu moartea a cinci persoane.