De unde vrea statul să facă rost de bani
Guvernul a licitat deja creșteri istorice ale pensiilor, de două ori anul viitor. Așa că avem nevoie de bani. De aici și toate discuțiile din aceste zile despre cum se va împarți bugetul pe anul viitor. Și avem deja linii directoare: investiții, bani pentru pensii și proiectele prin PNRR. Un deficit bugetar pe la 5,4% din PIB, Guvernul vrea chiar 4,5% și ne asteptăm la o creștere economică undeva pe 3% anul viitor. Insuficient pentru cât ne dorim și pentru cât am deja să promitem.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că și-ar dori reducerea impozitării muncii, iar discuția ar urma să fie purtată, cel mai devreme, după primul trimestru al anului viitor, când se va vedea şi execuţia bugetară pe primul trimestru al anului 2024. Ea va veni la pachet, susține premierul, cu o creștere a taxării capitalului – impozit pe profit, impozit pe dividende.
În tot acest context, să reținem că guvernatorul BNR avertiza aproape înaintea fiecăror alegeri să fim atenți la pomenile electorale. Acestea sunt un cadou otrăvit, ne bucurăm când le primim, dar regretăm a doua zi când vine factura de plată.
Președintele Cehiei a promulgat un controversat pachet de măsuri de austeritate. Ce prevede? Tăieri. Cheltuielile şi subvenţiile urmează să fie reduse, în timp ce taxele pe alcool, ţigări, apă minerală şi proprietăţi urmează să fie crescute treptat.
Vedem un minus de 0,6 la sută în dreptul Cehiei. Germania, Austria, Țările de Jos de sunt și ele pe teritoriu negativ. Iar asta este o veste cu adevărat proastă. Așadar, orice criză mică poate destabiliza puternic întrega economie europeană. Și cu război la ușa, cu o criză migraționistă, semnale de alarmă tot sunt.

