Dezbaterile la legile educației, reluate în Parlament. Deca: Pentru cazurile cele mai grave se poate merge și pe soluția exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare
ACTUALIZARE Exmatricularea sub diverse forme a elevilor, suspendarea temporară a acestora, suspendarea dreptului la bursă școlară plus o serie de alte sancțiuni au fost introduse azi în proiectul legii învățământului, prin votul majorității deputaților din comisia de specialitate a Camerei Deputaților.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că „sancțiunile sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment și merg încet-încet” până „cazurile cele mai grave” în care „se poate merge și pe soluția exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare”.
La finalul dezbaterilor de la Parlament, de luni, 24 aprilie, Ligia Deca a declarat că „avem o serie întreagă de prevederi care vizează drepturile, obligațiile elevilor, dar și sancțiunile aplicate în cazul încălcării prevederilor legii. Sancțiunile sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment și merg încet-încet. Deci sunt sancțiuni care pot viza retragerea unor drepturi, de exemplu a bursei. Sunt acțiuni care pot viza suspendarea pe o perioadă determinată. Ca ultim resort, pentru cazurile cele mai grave se poate merge și pe soluția exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare, iar pe perioada exmatriculării vom prevede în procedura de combatere a violenței în școală consiliere psihologică și general măsuri pentru reabilitare a fiecărui. Dacă se ajunge la cazul extrem al exmatriculării, înmatricularea se face în anul școlar următor, însă, înainte de exmatriculare există posibilitatea suspendării temporare pentru un număr de zile, pentru un număr de săptămâni. Așa cum vă spuneam, cred că vor fi foarte puține cazurile care vor ajunge până la această ultimă măsură. Până la această ultimă măsură se aplică toate celelalte. În privința diversității, avem în lege o definiție agreată, ea include o serie de particularități. Intenția noastră era să reflectăm că sistemul educațional ia în considerare și prețuiește diversitatea fiecărui copil. Ne dorim ca accesul la educație să fie făcut fără nici un fel de impediment”.
Amendamentele propuse de PSD și PNL, susținute de Ministerul Educației, au fost votate în comisie și de cei de la AUR, plus reprezentanții minorităților naționale și neafiliați. USR s-a opus acestor amendamente care reintroduc exmatricularea.
–––––––––––––––––––––-
Conform calendarului parcursului legislativ, deputaţii mai au doar trei zile pentru a finaliza dezbaterile, care încă sunt la primul proiect, cel ce vizează învăţământul preuniversitar.
Până pe 27 aprilie ar trebui adoptat raportul comisiei şi supus unui vot în plenul Camerei, prima sesizată.
În caz contrar, ar urma să fie considerat aprobat tacit proiectul Guvernului, care va fi trimis la Senat, decizional în acest caz.
Peste 1.000 de amendamente au fost depuse la proiectele de lege ale educaţiei, multe formulate şi în urma seriei de întâlniri care au avut loc între deputaţii din Comisia pentru învăţământ şi reprezentanţi ai tuturor categoriilor vizate sau interesate de noile documente, dialog care s-a derulat înainte de începerea dezbaterilor propriu-zise. În cadrul dezbaterilor au fost adoptate o serie de articole şi amendamente, în principal dintre cele depuse de coaliţia de guvernare.
Deputaţii au votat, de exemplu, pentru condiţionarea funcţionării şcolilor doar dacă îndeplinesc inclusiv condiţiile de securitate în caz de seisme, dar şi în favoarea înfiinţării de unităţi de învăţământ pentru copiii români din diaspora.
Membrii comisiei au mai considerat că situaţiile de violenţă în şcoli impun reintroducerea procedurii de exmatriculare pentru abateri disciplinare grave, dar şi acordarea de consiliere elevilor sau profesorilor afectaţi.
Ca proiect mai amplu, ar fi necesar, spun deputaţii, un plan naţional de combatere a violenţei în unităţile de învăţământ, care să fie pus în practică în termen de şase luni de la intrarea în vigoarea legii învăţământului preuniversitar.
Potrivit unui raport al Ministerului Educaţiei, numai anul trecut s-au înregistrat aproape 10.000 de acte de violenţă în şcolile din România. Pornind de la această situație, deputații din Comisia de educație au decis, în unanimitate, să adopte o serie de măsuri pentru asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor în unitățile de învățământ.
Şcolile vor fi obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să-și creeze atât propriile regulamente de acces, cât și procedurile de sesizare a suspiciunilor, faptelor de violență și a altor infracțiuni.
Atât profesorii, cât și elevii și părinții vor putea sesiza conducerea școlii în astfel de situații.
Unitățile școlare vor avea obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă, dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni.
Mai mult, cu acordul scris al majorității părinților, se vor putea instala camere audio-video pentru monitorizarea orelor de curs, înregistrările putând fi folosite de către autoritățile de anchetă atunci când situația o va impune.
În ciuda acestui mic progres, dezbaterile bat pasul pe loc. Membrii comisiei nu se pot ține de calendarul stabilit inițial. Mai au de tranşat o serie de aspecte controversate, amânate pentru săptămâna viitoare.
Conducerea coaliției dorește revenirea la forma inițială a legii, care se referea la conceptul de „diversitate identitară” în școli, eliminat în comisie ca efect al lobby-ului cultelor religiose.
Ministerul Educației se opune, la rândul său, propunerii PSD de eliminare a examenului separat pentru liceele de top, iar aleșii trebuie să revină și să clarifice și procedura de exmatriculare, care a provocat reacții vehemente la nivelul opiniei publice.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a precizat, la dezbaterile din comisie, de săptămâna trecută, că aceste amendamente sunt ca urmare a cazurilor „atât de mediatizate de violenţă în şcoli” din ultimele luni.
„Considerăm că este un cadru legal care, pe de o parte, garantează respectarea drepturilor garantate de Constituţie şi de alte normative în vigoare, însă în acelaşi timp dă o reală mână de ajutor şcolilor şi comunităţilor şcolare pentru a putea preveni şi sancţiona acolo unde este nevoie violenţa în şcoală”, a spus Deca.
Conform celor adoptate de deputaţii din comisie, şcolile cu aceste sisteme de supraveghere audio-video vor trebui să îşi asume respectarea directivelor europene privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi să cuprindă în contractul educaţional acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinţilor sau reprezentanţilor legali.
Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinţilor îşi exprimă dezacordul, în scris, în cadrul contractului educaţional, prevede amendamentul, menţionându-se însă că această prevedere nu se aplică în situaţia instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, holuri, săli de mese, săli de festivităţi.
De asemenea, unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video vor trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare şi continuă a acestui sistem pe toată durata desfăşurării activităţilor, angajarea personalului autorizat pentru modul de organizare şi funcţionare a sistemului, precum şi păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, după care aceste informaţii se şterg sau, după caz, se arhivează.
Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video vor avea obligaţia de a nu permite accesul la înregistrări persoanelor neautorizate, cu excepţia părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri scrise, directorului unităţii de învăţământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, sau în cazul existenţei unei situaţii care implică un pericol iminent psihologului şcolii, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, organelor de anchetă şi cercetare penală, personalului medical. Aceste persoane nu vor putea publica înregistrările audio-video din incinta sau din sălile de clasă şi nu le vor putea folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrităţii fizice sau psihice a beneficiarilor primar, părinţilor, tutorilor legali sau personalului angajat în unităţile de învăţământ.
Deputaţii din comisie au mai adoptat un amendament care prevede că, în vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli, va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, Planul naţional de combatere a violenţei şcolare (PNCVS).
Acest plan va viza „prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/ conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică – bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, precum şi orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi ale personalului din învăţământ”.
Unităţile de învăţământ vor trebui să adopte planuri de prevenire şi reducere a violenţei în şcoli, mai prevede amendamentul.
De asemenea, regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ va trebui să prevadă procedura de acces a persoanelor din afara unităţii de învăţământ, de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ, precum şi metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă.
La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii sau reprezentanţii legali vor putea raporta suspiciunile şi cazurile de violenţă oricărui membru al personalului şcolii.
Conducerea unităţilor de învăţământ va avea obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra copilului la 119 şi să colaboreze cu Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ va avea obligaţia să sesizeze poliţia şi să colaboreze cu organele de anchetă.
Unităţile de învăţământ vor fi obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autori adecvate la gravitatea cazului de violenţă, cauzele şi efectele posibile ale situaţiei de violenţă şi nevoile educaţionale, profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ.
Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor va beneficia de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului post-traumatic respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe perioadă determinată.
Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă vor beneficia de servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar.
Urmărește-ne pe Google News