Discuţii aprinse în prima şedinţă a Comisiei Speciale din Parlament care analizează Legile Justiţiei. Predoiu: Reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la Schengen

Ministrul Justiţiei susţine că adoptarea pachetului cu Legile Justiţiei va ajuta la ridicare Mecanismului de Cooperare și Verificare, văzut de experți ca fiind o piedică în aderarea României la spațiul Schengen.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: „Este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării.”

Gabriel Andronache, deputat PNL: „Prin aceste reglementări este asigurată pe deplin independența Justiției prin întărirea rolului CSM ca garant al independenței și ca autoritatea independentă cu membrii aleși direct de Corpul Magistraților. Prin asigurarea independenței Justiției, în mod evident, contribum și la consolidarea încrederii cetățenilor în Justiție.”

Deputat USR şi fost ministru al Justiţiei, Stelian Ion a criticat proiectul încă din prima sedinţă a Comisiei Speciale şI a acuzat că acesta nu are avizul Comisiei de la Veneţia.

Stelian Ion, deputat USR: „Poate fi justificată urgenţa adoptării unor proiecte, însă având în vedere că termenul pe care l-am stabilit în 2021 pentru adoptarea legilor și intrarea lor în vigoare, adică sfârșitul primului semestru din 2023, cred că avem timp suficient să facem niște dezabteri mai așezate. Sunt legi importante.”

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: „Am luat în analiză și introdus în lege observații din rapoartele MCV și ale Comisiei de la Veneţia. Pe de altă parte, îmi pare rău să semnalez și o față mai puțin văzută a acestui proces – o serie de dezinformări cu care ne-am confruntat până recent.”

Şi miercuri se anunţă o zi de foc în Comisia Specială, fiind programate discuţii cu reprezentanţii Asociaţiilor de Magistraţi, cei mai vehemenţi critici ai modificărilor aduse.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Membrii coaliției de guvernare sunt hotărâți să dezbată și să adopte legile justiției în regim de urgență deoarece, susțin ei, trebuie să se îndeplinească un angajament asumat de țara noastră prin PNRR, conform căruira pachetul de legi trebuie adoptat până la finalul anului pentru  a putea fi aplicat începând cu 2023.

Inițiatorii proiectelor legislative susțin că acestea sunt moderne, răspund nevoilor actuale din domeniul justiției, vor ajuta la ridicarea MCV și vor netezi drumul României către intrarea în spațiul Schengen.

Mai multe asociații de magistrați au reclamat public, dar și la Bruxelles faptul că acest pachet de legi nu respectă întocmai înțelegerea făcută de autoritățile de la București cu reprezentanții Comisiei Europene astfel încât prin adoptarea acestui pachet de legi să fie ridicat și Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Magistrații susțin că prevederile din acest pachet de legi întocmit de Ministerul Justiției subordonează tagma judecătorilor și a procurorilor factorului politic. Criteriile și procedura de numire a procurorilor și judecătorilor nu se mai fac de către Institutul National al Magistraturii, ca în momentul de față, și nici evaluările. Toate acestea sunt plasate în mâna CSM, dar și al Înaltei curți de Casație și Justiție. Acestor două instituții le revine și atribuția gestionării salariilor magistraților.

La nivelul CSM, procedura de revocare este îngreunată prin eliminarea acelei prevederi prin care adunările generale ale CSM puteau să schimbe componența acestui for.

Cei care critică acest pachet de legi susțin că oamenii din componeța CSM sunt mână în mână cu politicienii și servesc interesele acestora.

Ministrul Justiției dă însă asigurări că temerile sunt nejustificate şi că pachetul de legi nu va duce la încălcarea deciziilor Curţii Constituţionale.

Măine se intră la dezbateri generale pe tema acestor trei proiecte de lege. Vor participa reprezentanți ai instituțiilor abilitate, dar și reprezentanții asociațiilor magistraților.

ACTUALIZARE Proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi totodată un obiectiv de care depinde aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, a declarat, marţi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în prima şedinţă a Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiţiei.

„Este un proiect (legile justiţiei – n.r.) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării„, a precizat ministrul Justiţiei.

El a prezentat apoi parlamentarilor principalele elemente de conţinut ale celor trei proiecte de lege – proiectul de lege referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern.

ACTUALIZARE Opozitia critică dur proiectele prin vocea fostului ministru, Stelian Ion

Deputatul USR Stelian Ion a solicitat, marţi, conducerii Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiţiei să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte dezbaterea celor trei proiecte propuse, argumentând că acestea sunt extrem de importante pentru a fi dezbătute într-un termen scurt şi că nu au avizul Comisiei de la Veneţia.

„N-aş fi crezut că ajung vreodată să spun acest lucru, într-un fel regretăm procedura din timpul „Comisiei Iordache”, pentru că acolo au fost nişte dezbateri furtunoase, care s-au întins luni de zile. Poate fi justificată urgenţa unor proiecte, însă, având în vedere că termenul pe care l-am stabilit în 2021 (…), acela de sfârşit al primului semestru din 2023, având această abordare, cred că avem timp suficient să facem nişte dezbateri mai aşezate. Sunt nişte legi importante şi, în ciuda bunăvoinţei dumneavoastră, felul în care coaliţia forţează grăbirea discuţiei, astfel încât în weekend, practic, să fie stabilite dezbateri între amendamente (…), nu e o modalitate serioasă de a lua în discuţie nişte legi extrem de importante‘, a declarat Stelian Ion.

Potrivit acestuia, coaliţia de guvernare nu şi-a respectat promisiunile din programul de guvernare.

„E un reproş dur la adresa coaliţiei actuale, care înţelege să nesocotească nu doar regulamentele votate, dar propriile promisiuni făcute prin programul de guvernare. Acolo s-a promis că se va veni cu nişte legi, dar legile ar fi trebuit să fie trimise în Parlament însoţite de avizul Comisiei de la Veneţia, lucru încălcat flagrant de Guvern. Sunt foarte multe probleme. De aceea, în aplicarea acelui regulament, cu care nu suntem de acord şi asupra căruia vom face propuneri de modificare, vă solicit să daţi dovadă de flexibilitate şi să-l aplicaţi într-un mod care să permită nişte dezbateri reale. Nu ne aflăm aici din dorinţa de a face din subiectul justiţiei un subiect de discuţie naţională şi un subiect de tensiune la nivel naţional. Din păcate, lucrul ăsta se întâmplă natural, fără să ni-l dorim, altele sunt subiectele care interesează, dar importanţa legilor, aspectele vulnerabile, problematice multiple care au fost deja semnalate în spaţiul public necesită nişte dezbateri serioase, nu un simulacru. Ar fi un regres foarte mare să ne întoarcem la perioada 2017, ba chiar să fie nişte dezbateri de o calitate mult mai slabă decât ce a fost atunci„, a spus deputatul USR.

Preşedintele Comisiei comune, deputatul PNL Gabriel Andronache, a respins aceste acuzaţii.

„Nu sunt de acord cu chestiunile pe care le-aţi precizat. Flexibilitate va exista, am spus lucrul acesta, inclusiv în privinţa termenului de raport pe care l-a stabilit Biroul permanent”, a arătat Andronache.
–––––––––––––––––––––––

În ultimele luni, înainte să fie aprobate de guvern, proiectele au fost în consultare publică. Principalele modificări vizează Statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Comisia este sesizată cu cele trei proiecte trimise în procedură parlamentară de către Guvern, respectiv cele referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, la organizarea judiciară şi privind Consiliul Superior al Magistraturii, precizează preşedintele comisiei, deputatul liberal Gabriel Andronescu, într-un comunicat.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care este primul for sesizat cu aceste proiecte, a stabilit dezbaterea lor în procedură de urgenţă.

În 1 septembrie, Plenul Parlamentului a aprobat, cu 273 voturi „pentru”, 48 „împotrivă” şi 2 abţineri, constituirea comisiei speciale pe legile justiţiei.

Potrivit hotărârii adoptate, Comisia parlamentară specială comună pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei va avea ca obiective examinarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât şi în procedura legislativă la Camera decizională, a iniţiativelor legislative cu incidenţă asupra justiţiei în vederea reformării sistemului judiciar, aflate în procedură parlamentară, precum şi a celor care urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfăşurării activităţii Comisiei.

De asemenea, comisia va elabora rapoartele asupra acestor iniţiative legislative.

Comisia este constituită din 25 deputaţi şi senatori şi va funcţiona pe o perioadă de 60 de zile de la data constituirii. Conducerea comisiei este formată din: Gabriel Andronache (PNL) – preşedinte; Marian Rasaliu (PSD), Ioan Cupşa (PNL), Murariu Oana (USR) – vicepreşedinţi; Ladanyi László-Zsolt (UDMR), Sorin Muncaciu (AUR) – secretari.