Dosarul Revoluţiei: Ion Iliescu, urmărit penal pentru infracțiuni contra umanității. PÎCCJ: A oficializat măsuri cu caracter militar

Nici la sosirea la Parchet și nici la plecare fostul președinte nu a discutat cu jurnaliștii. A stat însă de vorbă cu procurorii mai bine de o oră, iar aceștia l-au anunțat că îl acuză oficial de infracțiuni contra umanității și de oficializarea unor măsuri diversioniste, care au amplificat psihoza teroristă în Decembrie ’89 și astfel oamenii s-au împușcat unii pe alții.

„Ion Iliescu a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist, au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra  unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare„. (Sursa: Parchetul General)

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Ion Iliescu. Acesta a condus Consiliul FSN, funcție similară celei de șef al guvernului. Însă pentru alte fapte, procurorii nu au avut nevoie de avizul președintelui ca să înceapă urmărirea penală.

În dosar mai sunt implicați fostul premier Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier.

Petre Roman: „N-am decât un sentiment de pură şi acută revoltă. În perioada aceea din 22 până în 25, când s-au desfăşurat operaţiunile militare care au condus la sute de victime, eu ce calitate aveam ca să dau eu vreun ordin în sensul ăsta? E complet absurd. Eram un nimeni!”

Liderul revoluționarilor, Doru Mărieș, speră ca dosarul Revoluției să ajungă în acest an pe masa judecătorilor.

În februarie anul trecut, procurorii militari au început urmărirea penală in rem în dosarul Revoluției pentru infracțiuni contra umanității, fapte care sunt imprescriptibile.

În Decembrie ’89 au murit peste 1.000 de oameni și mai mult de 3.000 au fost răniţi.

_____________________________

ACTUALIZARE Fostul preşedinte Ion Iliescu a mers  în această dimineață la Parchetul General. El a a fost citat pentru a i se aduce la cunoştinţă că este urmărit penal în Dosarul Revoluţiei pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, care sunt imprescriptibile.

Nici la sosirea la Parchet și nici la plecare, fostul președinte nu a discutat cu jurnaliștii. A stat la Parchet aproape o oră și jumătate, unde procurorii l-au anunțat că l-au pus sub acuzare în dosarul Revoluției, pentru infracțiuni contra umanității.

Parchetul General a explicat, într-un comunicat, că în decembrie ’89, Ion Iliescu, în calitatea de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere și apoi în calitate de președinte al CFSN, „a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist, au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare.”

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Ion Iliescu. Și asta pentru că, după fuga lui Ceaușescu, Ion Iliescu a condus Consiliul Frontului Salvării Naționale, care a ținut locul Guvenului. A avut astfel o funcție similară cu a unui şef de guvern.

În schimb, pentru faptele din perioada 27-31 decembrie, nu a fost necesară o condiție prealabilă de autorizare.

În același dosar sunt implicați și Petre Roman, numit premier abia pe 26 decembrie 1989, și Gelu Voican Voiculescu, instalat vicepremier pe 28 decembrie.

„N-am decât un sentiment de pură şi acută revoltă. În perioada aceea din 22 până în 25 când s-au desfăşurat operaţiunile militare, care au condus la sute de victime, eu ce calitate aveam ca să dau eu vreun ordin în sensul ăsta? E complet absurd. Eram un nimeni!” – a declarat Petre Roman.

Liderul revoluționarilor Doru Mărieș speră ca dosarul Revoluției să ajungă în acest an pe masa judecătorilor.

În februarie anul trecut, procurorii militari au început urmărirea penală in rem în dosarul Revoluției pentru infracțiuni contra umanității, fapte care sunt imprescriptibile. Procurorii susțin că, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, conducerea de atunci a României a lansat un atac generalizat asupra populației, prin crearea unui război psihologic și mediatic cu scopul de a se menține la putere. Peste 1000 de oameni au murit și peste 3.000 au fost răniţi. Cele mai multe victime s-au înregistrat după fuga soților Ceaușescu.

Ion Iliescu a refuzat să facă declarații la Parchetul General

Așteptat de numeroși jurnaliști, Ion Iliescu nu a făcut declarații nici la sosirea, nici  la plecarea de la Parchetul General.

Procurorii militară îl acuză pe fostul președinte Ion Iliescu, dar și pe fostul premier Petre Roman și pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, că în decembrie 1989, după fuga cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, ar fi pus la cale un atac generalizat și sistematic asupra populației – ar fi creat acea stare de confuzie, acele diversiuni cu teroriștii care au av ut drept rezultat aproape 1000 de morți, a transmis jurnalistul Alexandru Costache de la Parchetul General.

Au fost mai mulți morți după fuga lui Nicolae Ceaușescu decât înainte. De asemenea, au fost mult mai mulți răniți după 22 decembrie. Tocmai de aceea procurorii militari investighează  toate acele morți și pot să facă această anchetă chiar și după 30 de ani, întrucât au găsit această încadrare juridică – infracțiuni contra umanității, care sunt imprescriptibile.

Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat cererea de urmărire penală faţa de fostul şef al statului Ion Iliescu, fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu – Voican Voiculescu pentru faptele din Dosarul Revoluţiei.

Reacția lui Ion Iliescu nu a întârziat să apară. Fostul președinte a vorbit despre un spectacol „justițiar” şi a afirmat  că finalitatea dosarelor nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente. Ion Iliescu spune că, timp de 28 de ani, procuratura şi alte comisii s-au ocupat de aceste dosare şi, de fiecare dată, soluțiile au creat nemulțumiri. Fostul președinte crede că acestea se redeschid când apar crize de natură politică. „În acele zile de decembrie 1989 nimeni n-a avut o imagine integrală a evenimentelor. În ceea ce mă privește decizia președintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Eu mi-am făcut partea mea de datorie, indiferent de ceea ce cred cei care caută țapi ispășitori pentru eșecurile lor. Stau cu capul sus la judecata istoriei’, a scris Ion Iliescu.

Ulterior, Parchetul General a venit  cu precizări legate de motivul pentru care a solicitat avizul președintelui pentru urmărirea penală a foștilor demnitari Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu.

Pentru soluţionarea „Dosarului Revoluţiei” s-a cerut opinia principalelor facultăţi de Drept din ţară, iar experţii acestora au concluzionat „fără echivoc” că „Frontul Salvării Naţionale a acţionat ca un veritabil Guvern”.  În acest context, s-a solicitat încuviinţarea şefului statului pentru începerea urmării penale, acesta fiind singurul care are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foştilor membri ai Guvernului României, a arătat Parchetul, într-un comunicat: „Conform dispozițiilor art.109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată și art. 2941 Cod procedură penală, doar Președintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foștilor membrii al Guvernului României. În vederea edificării cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, s-au solicitat opiniile principalelor facultăți de drept din țară (Cluj – Napoca, București și Iași). Aceste instituții de învățământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că ”deși cadrul legal de funcționare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acționat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susținerea populară existentă la momentul respectiv”.