Elevul care şi-a agresat profesoara de limba japoneză riscă să răspundă penal. Violența și lipsa consilierilor din școli, două mari probleme ale României. Copiii care au nevoie de ajutor pot apela numărul unic 119

În cazul în care, în urma expertizei psihiatrice, se va stabili că elevul care şi-a agresat profesoara în timpul orei de curs avea discernământ, acesta va răspunde penal. Potrivit unor surse, apărarea ar putea lua în calcul contestarea măsurii arestului preventiv din următoarele 30 de zile, decisă în cazul adolescentului.

”În acest moment este acuzat de tentativă de omor, o infracţiune deosebit de grea. În măsura în care va fi găsit vinovat de tentativă de omor, pedeapsa ce urmează a fi aplicată este între cinci şi zece ani”, a declarat Cristina Goață, avocat Baroul București.

În ultimii doi ani, avocaţii care au ajuns în faţa elevilor la orele de educaţie juridică le-au explicat acestora că faptele lor pot avea consecinţe foarte serioase.

”Minorul între 14 şi 16 ani răspune penal doar în măsura în care se stabileşte că a avut discernământ în momentul comiterii faptei, minorul care are 16 ani răspunde penal ca orice individ”, a explicat avocatul Crisina Goață.

Între timp, şi ancheta poliţiei şi cea a conducerii Colegiului Naţional „Ion Creangă” continuă. Incidentul deosebit de grav ridică din nou două probleme: pe de o parte, creşterea numărului cazurilor de violenţă în şcoli, pe de altă parte accesul limitat al elevilor la discuţii cu psihologii şi consilierii şcolari. Cel mai recent sondaj World Vision arată că 40% dintre elevii de gimnaziu şi liceu nu ştiu dacă în şcoala lor există un consilier cu care să poată vorbi dacă au nevoie.

”Nu vorbim doar despre absența consilierilor în școli, ci vorbim despre imposibilitatea și incapacitatea consilierilor de a-și face treaba și de a ajunge la elevi real, chiar dacă sunt în școală”, a spus Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

În acelaşi timp, 37% dintre profesorii consultaţi spun că se simt puţin sau deloc pregătiţi să identifice copiii care sunt victime ale violenţelor. În ceea ce priveşte agresiunile în şcoală, doi din zece copii din comunităţile vulnerabile spun că violenţa este prezentă mult sau foarte mult. Iar doi din zece profesori spun că la şcoală nu se simt deloc în siguranţă sau doar în mică măsură. La întrebarea din ce direcţie vine cel mai mare grad de violenţă asupra lor, profesorii îi indică pe părinţi, elevi şi directorii şcolilor.

În imaginile filmate la școala din Petriceaua, comuna Brebu, judeţul Prahova, mai mulţi elevi se amuză pe seama profesoarei de limba engleză. Femeia este umilită şi atinsă de elevi. În acest caz, poliţiştii au întocmit dosar penal pentru ultraj contra bunelor moravuri.

Sindicatele din educaţie au anunţat deja că îşi doresc protecţie prin lege.

”Cadrul didactic să beneficieze de aceeași protecție pe care o au polițiștii, astfel încât fapta de violență împotriva angajatului din învățământ și familia acestuia, să se considere a fi ultraj”, a spus Cornelia Popa Stavri, vicepreşedinte FSLI.

În ultimii şase ani şi jumătate, aproape 55.000 de acte de violenţă au fost înregistrate în şcolile din România. Nu uitaţi, copiii care au nevoie de ajutor pot apela numărul unic 119.