Emil Hurezeanu: La 16 ani de la aderarea la UE, integrarea României nu este completă. În timp ce are investiții economice și energetice în țara noastră, Austria împiedică românii, cetățeni europeni, să circule liber

Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a vorbit despre relațiile româno-austriece, despre Dunăre și despre Strategia UE pentru Regiunea Dunării, a cărei președinție va fi preluată în câteva săptămâni de Austria, dar și despre veto-ul Austriei față de aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

„Dunărea este un spațiu de civilizație și cultură comună care se întinde de la Pădurea Neagră din sudul Germaniei, până în Delta României și până la în Marea Neagră. Aduce laolaltă țări, spații, regiuni și oameni. În același timp, ne amintim cu toții că în anumite momente istorice a fost și o graniță care a împiedicat cultura, schimburile economice și de altă natură. Cred că depinde de noi să ne asigurăm că istoria nu se repetă„, a afirmat ambasadorul României în Austria, în discursul său.

Potrivit lui Emil Hurezeanu, Austria a fost întotdeauna un susținător al regiunii noastre, iar în relația noastră bilaterală, „Dunărea nu numai că a definit spațiul din jurul ei, dar a jucat rolul de autostradă […], asigurând nu doar circulația oamenilor și a bunurilor, ci și contribuind la fluiditatea ideilor și la stimularea dezvoltării inițiativelor regionale.”

Ambasadorul României în Austria a vorbit despre românii celebri care, dea lungul istoriei, și-au desfășurat activitatea la Viena „contribuind astfel la dezvoltarea ideilor politice, dar și la o scenă culturală diversă și vibrantă în centrul Europei„, printre care  foști prim-miniștri, diplomați, unii dintre cei mai mari filosofi și poeți, începând cu Eminescu, Blaga, Tudor Vianu, dar  și muzicieni renumiți, precum George Enescu și Ciprian Porumbescu. „În prezent, nu se poate imagina scena muzicii clasice austriece fără artiști români. Strălucirea acestei moșteniri culturale extinse poate fi simțită și astăzi în multe orașe din România. Timișoara, actuala capitală europeană a culturii 2023, reprezintă în mod tradițional o punte de legătură interesantă între cele două națiuni ale noastre„, a subliniat Hurezeanu.

De-a lungul deceniilor, Dunărea a fost martora unui schimb cultural și academic viu în acest spațiu, ca un important patrimoniu cultural. Acest lucru arată cum cultura are potențialul de a dezvălui temeiurile comune și de a apropia societățile în vremuri de schimbare, precum cea pe care o trăim, a precizat ambasadorul nostru la Viena, care a vorbit și despre proiectele New Together, o contribuție austriacă pentru capitala europeană a culturii Timișoara 2023, dezvoltată cu scopul de a aduce împreună artiști români și austrieci.

Hurezeanu a subliniat că schimburile academice „au fost întotdeauna în centrul dezvoltării și sunt sigur că vor continua să reprezinte forța motrice a inovației și a schimbărilor, așa cum au făcut-o de-a lungul secolelor”.

Faptul că, după 40 de ani, vă aflați cu toții astăzi aici, în acest loc, împărtășind cunoștințe și schimbând cele mai bune practici, reflectă ideea „Unde există voință, există o cale”. Sunt convins că și politicienii vor ajunge în cele din urmă la această concluzie, atât în Austria, cât și în România. În prezent, mii de tineri români studiază la Viena și în alte universități austriece și sperăm că, în timp ce tânăra generație descoperă continuu Europa de Est, România va fi din ce în ce mai atractivă pentru tinerii studenți austrieci. De 15 ani, Universitatea din Viena găzduiește un lectorat de limba română în cadrul Institutului de romanistică, în timp ce biblioteci austriece au fost înființate în principalele centre universitare din România, Timișoara fiind, desigur, unul dintre ele, a amintit ambasadorul.

Hurezeanu a amintit și excelenta coordonare dintre România și Austria în urmă cu câțiva ani, în 2018- 2019 când România a exercitat primul mandat la cârma Uniunii Europene,  „succedând cu succes celei de-a treia președinții austriece a consiliului UE. Atunci, cele două președinții rotative ale UE au reușit să încheie dosare europene importante înaintea alegerilor europarlamentare din mai 2019, în vederea consolidării UE, spațiului nostru comun de libertate securitate și justiție fără controale la frontierele interne, a afirmat ambasadorul, adăugând, în timp ce se adresa lui Martin Eichtinger, reprezentantul Austriei: Îmi pare rău să subliniez acest lucru, cu referire la poziția oficială a Austriei față de aderarea României la spațiul Schengen.

Hurezeanu a amintit relațiile de solidaritate și ajutor dintre cele două țări în timpul crizelor din ultimii ani, cum ar fi ajutorul oferit de româncele care au mers să îngrijească bătrâni în Austria în timpul pandemiei și preluarea, de către spitalele austriece, a unor pacienți români cu arsuri grave.

„Cetățenii români formează în prezent al doilea cel mai mare grup de străini în Austria din țările UE, după germani și, mai ales în timpul pandemiei, a devenit clar pentru toată lumea cât de important este rolul muncitorilor români pentru economia și societatea austriacă în ansamblu. Noul consulat general al României și-a început activitatea la Salzburg, pas care va contribui la proiecte de schimburi economice și culturale mai strânse în viitor. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori în țara noastră, în sectoare strategice precum energie, finanțe, industrie construcții sau agricultură și a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea economiei românești„, a afirmat diplomatul român.

Strategia UE pentru Regiunea Dunării poate continua să joace un rol important în sprijinirea statelor riverane și așteptăm cu nerăbdare președinția austriacă a EUSDR care va începe  în câteva săptămâni, la 1 noiembrie 2023, a afirmat ambasadorul României la Viena.

După ce a trecut în revistă bunele relații, istorice, dar și recente, dintre România și Austria, ambasadorul a ajuns și la subiectul Schengen și a afirmat că, la 16 ani de la aderarea la UE, integrarea României și Bulgariei nu este completă, deoarece cele două țări nu au aderat și la Schengen, din cauza veto-ului Austriei.

„În zilele noastre, în contextul războiului din vecinătatea noastră imediată și al vărsării de sânge în Orientul Mijlociu, solidaritatea trebuie să fie la ordinea zilei. […] România este o ancoră de stabilitate la Marea Neagră și eforturile noastre sunt concentrate pe provocarea actuală de securitate. […] Momente ca acesta ne întăresc în credința de bază că apartenența la o comunitate de valori coerentă și bazată pe solidaritate este cel mai mare bine și, în același timp, singurul cadru potrivit. Ne-am adus contribuția noastră semnificativă în acest sens. Până la 15 septembrie anul acesta, 27 de milioane de tone de cereale și produse derivate au tranzitat țara noastră, iar România va continua să fie un pilon al statului de drept și un furnizor de securitate și democrație în regiune, mai ales atunci când ne gândim la perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Balcanilor de Vest. Auzim adesea, în ultima vreme, despre inițiativa austriacă a Prietenilor Balcanilor de Vest, dar ce mesaj transmitem viitorilor noștri parteneri din regiune dacă, chiar și după 16 ani de când țările din Balcanii de Est au devenit membre ale UE, și mă refer la România și Bulgaria, integrarea lor nu este completă? Mă refer la Schengen. […] Ce paradox al politicii austriece de integrare europeană, în timp ce forjează investițiile economice și energetice în România, circulația gazelor și a mărfurilor comerciale, Austria, cu veto-ul Schengen, împiedică oamenii, cetățeni europeni, să circule liber. Asta arată că în Europa și în relațiile româno-austriece nu avem întotdeauna cer senin. Dar suntem încrezători că norii care stau în spatele amânării nejustificate a accesului nostru în Schengen se vor risipi în curând„, a declarat Emil Hurezeanu, în discursul său.

„Cineva a spus că războiul este mult prea important pentru a fi lăsat doar pe mâna generalilor. Dar și spiritul european, alături de fundamentul solid al relațiilor româno-austriece, sunt mult prea importante pentru a fi lăsate doar în mâinile câtorva actori politici”, a conchis diplomatul.

Despre Danube Rectors’ Conference

Danube Rectors’ Conference  (DRC) este o rețea de 65 de universități din statele riverane Dunării, care își propune să dezvolte învățământul superior și cercetarea în această regiune, în special prin promovarea universităților membre și prin înființarea și facilitarea contactelor bilaterale și multilaterale între universități.

Potrivit organizatorilor Conferinței Rectorilor Danubieni, alegerea Timișoarei pentru organizarea acestei ediţii are ca reper faptul că democraţia s-a răspândit de pe străzile din Timișoara în toată România în anul 1989.

Membrii fondatori ai DRC s-au străduit încă din 1983 să stabilească contacte instituționale cu universitățile din spatele Cortinei de Fier care funcționau sub regimuri comuniste, astfel că reprezentanţii DRC au hotărât să se reunească la Universitatea de Vest din Timişoara în 2023, anul în care Timişoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii, pentru a sărbători aniversarea celor 40 de ani de activitate DRC, dar și pentru a discuta tematicile de actualitate legate de învăţământul superior şi de cercetare.