Este Putin singurul răspunzător pentru războiul din Ucraina sau și poporul rus are o parte din vină? Răspunsul unui specialist în dezinformare

„Acest subiect, care are un potențial dezbinător, poate determina modul în care Rusia va fi tratată odată ce războiul se va încheia. Întrebarea este aceasta: cine este responsabil pentru actualul război din Ucraina? Cancelarul german Olaf Scholz a spus: « [Putin] singur a hotărât asupra acestui război, nu poporul rus. Numai el poartă responsabilitatea pentru el». Unii ucraineni au detectat un ecou al acestor cuvinte în discursul de la Varșovia al președintelui Biden cu propoziția «tu, poporule rus, nu ești dușmanul nostru»”, scrie Kalensky într-o analiză publicată pe platforma think tank-ului Central for European Policy Analysis (CEPA).
#NotJustPutin
La ora actuală, există o campanie – #NotJustPutin – a unui grup de jurnaliști, cercetători și activiști ucraineni, care extind responsabilitatea pentru invazia Rusiei și asupra poporului rus. O poziție similară a fost exprimată și de Centrul ucrainean Stratcom, precum și de șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba.
Există argumente puternice pentru ambele spectre ale problemei, este de părere expertul. „Cei care încearcă să pună toată vina pe Putin vor să facă diferența între el și «rușii obișnuiți», care, conform acestei optici, ar putea să nu-și dorească războiul. Cei care trăiesc sub dictator, nu ar trebui să fie responsabili pentru acțiunile dictatorului.”
„A fost un argument pe care l-am folosit și în campania EUvsDisinfo: nu am vrut să vorbim despre «campania de dezinformare a Rusiei», ci am preferat termenul de «campanie de dezinformare pro-Kremlin». Am vrut să clarificăm că nu-i identificăm pe Putin sau Kremlinul cu întreaga Rusie (care este un mesaj pe care propaganda Kremlinului încearcă să-l răspândească, când fiecare critică la adresa liderului este echivalată cu critica la adresa țării și națiunii, invocând adesea cuvântul rusofobie creat de Kremlin) și că suntem conștienți de existența jurnaliştilor curajoşi de la TV Dozhd, Novaya Gazeta sau The Insider al lui Roman Dobrohotov, care fac o treabă genială și extrem de periculoasă și care sunt opusul portavocei statului”, subliniază Jakub Kalensky.
Totuși, „campania #NotJustPutin este și ea un argument solid.”
Sondajele de opinie frecvent citate, conform cărora majoritatea rușilor susțin războiul, „s-ar putea să nu convingă pe toată lumea: într-o dictatură, sondajele de opinie nu sunt de încredere, unii ruși chiar recunosc că le este frică să-și spună adevărata părere.”
Jocul fricii
După cum a subliniat Lev Gudkov de la Centrul Levada, importantă în această ecuație a fricii este „conformitatea și exprimarea loialității”, felul în care oamenii se comportă în sfera publică, spre deosebire de modul în care oamenii gândesc cu adevărat.
„Ceea ce faci contează mai mult decât ceea ce pretinzi că gândești (odată ce Putin va cădea, vor fi milioane de oameni care vor spune «Dar nu am crezut niciodată regimul!», așa cum s-a întâmplat după căderea URSS.) Faptul că în mod clar rușii nu protestează împotriva războiului în numere care ar amenința Kremlinul este mai importantă și are un efect mai mare asupra vieții reale decât ceea ce spun rușii în intimitatea și siguranța propriei bucătării. Mai mult, există o cantitate destul de mare de dovezi că mulți «ruși obișnuiți» cred de fapt propaganda Kremlinului, chiar și atunci când sunt prezentate dovezi ale crimelor armatei ruse în Ucraina chiar și de către membrii familiei lor”, notează Kalensky în analiza sa.
Putin 2022
De transferarea exclusivă a responsabilității pentru masacrele din Ucraina asupra lui Vladimir Putin încearcă să profite și elitele ruse, văzând în acest argument o portiță juridică de scăpare și de salvare a averilor.
„O astfel de revenire rapidă la armonia afacerilor nu numai că i-ar enerva pe mulți ucraineni care cer dreptate pentru crimele pe care armata rusă le-a comis în țara lor, ci ar fi și periculoasă pentru viitor. Așa cum a descris recent Eerik-Niiles Kroos (un punct similar este susținut de Garry Kasparov în «Winter is Coming» și de Keir Giles), eșecul de a pedepsi crimele vechi ale Kremlinului este un motiv major care îl încurajează să comită altele noi. În cele din urmă, a da vina doar lui Putin nu ține cont de cei care l-au pus la putere. Putin nu ar fi putut deveni Putinul anului 2022 fără miile de acoliți: fără sindicatul crimei organizate din Sankt Petersburg și din KGB; fără întregul guvern și un sistem de justiție supus, care a nimicit fiecare voce critică la adresa Kremlinului de-a lungul anilor; fără cei care i-au ucis pe Anna Politkovskaia, Alexander Litvinenko, Boris Nemțov și pe mulți alții”, conchide expertul.