Fondul Monetar Internațional cere alte reforme fiscale ambițioase. Raportul delegației FMI, prezentat la final de vizită în România. Guvernul ar trebui să aducă la buget 30 de miliarde de lei

Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI pentru România: Continuaţi să vă curăţaţi sitemul de taxare. Făceţi-l mai puţin complex, mai cinstit prin eliminarea scutirilor, preferinţele şi lacunele legislative şi care oferă mai multe câştiguri.

Asta trebuie să facă România în următorii două ani ca să poată aduce în visteria statului 30 de miliarde de lei, adică 2% din PIB-ul ţării.

Experţii internaţionali ne propun renunţarea la facilităţi fiscale, o cotă de TVA unică, reforma impozitului pe proprietăţi şi a politicii fiscale. FMI consideră că trebuie redus pragul de impozitare pentru microîntreprinderi.

Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI pentru România: Nu ştiu o cifră exact, dar ce vreau să accentuez este că direcţia şi logica este că reducerea pragului cât se poate de mult astfel încât microîntreprinderile să poată să îşi plătească impozitele.

Economiştii români sunt de părere că creşterea taxelor şi impozitelor nu va aduce automat mai mulţi bani la buget.

Radu Ciobanu, profesor de economie: Creşterea taxelor va duce în situaţia în care persoanele juridice, societăţile, dar şi persoanele fizice vor încerca să evite declararea tuturor veniturilor sau să găsească alte modalităţi de optimizare fiscală.

Premierul României nu crede însă că vor fi necesare alte măsuri față de cele adoptate deja.

Marcel Ciolacu, prim-ministrul Românie: Vreau să grăbesc digitalizarea ANAF. Sunt convins că nu va fi nevoie de noi taxe. Septembrie nu e o lună fantastică pentru colectare.

Experţii internaţionali spun că avem un sistem învechit la impozitarea proprietăților. Au făcut observații legate și de creșterea cheltuielilor bugetare.

O mare problemă în viziunea FMI o reprezintă faptul că ANAF strânge prea puțini bani. Taxele și impozitele colectate se situează sub 30% din PIB, un nivel cu mult sub cel din alte state europene. Deși economia României a trecut relativ bine peste șocurile provocate de războiul din Ucraina, principala provocare rămâne echilibrarea finanțelor țării. Un obiectiv greu de atins, în condițiile în care FMI prognozează un deficit bugetar de 6% în acest an și mai mic cu doar un procent în 2024, mai mare decât ținta asumată de guvern la Bruxelles.

––––––-

Marţi, delegaţia FMI s-a întâlnit cu membrii comisiilor parlamentare de buget-finanţe.

Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) i-a prezentat premierului Marcel Ciolacu raportul la final de vizită.

Claudiu Năsui – deputat USR: Problema României nu este neapãrat pe partea de venituri care au crescut, este mai ales pe partea de cheltuieli care au explodat. Asta este un lucru care reiese și din cifre. Cele două mari probleme una de care ne-au spus de fiecare datã și anume problema deficitului bugetar și asupra căreia trebuie întotdeauna atrasă atenția. Și a doua problemă este că avem a doua cea mai micã rată de participare a populației la forța de muncã. Practic sunt foarte mulți români care nu muncesc.

Dan Vîlceanu, deputat PNL: Trebuie sã fim atenți la eficiența cheltuielilor bugetare, adică practic tradus să reducem cheltuieli bugetare. Că unele dintre mãsurile din pachetul fiscal promovat de Guvern erau așteptate de mulți ani de zile când vorbim de exceptarea plății unor impozite și taxe.

Vîlceanu a mai zis că se așteaptă ca deficitul să ajungă anul acesta undeva la 6% din PIB.

Premierul Marcel Ciolacu, în cadrul întâlnirii cu delegația FMI: Guvernul României este puternic angajat în susținerea creșterii economice, reducerea cheltuielilor publice și combaterea evaziunii fiscale

”Creșterea noastră economică se bazează pe investiții. Susținem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investițiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeași atenție proiectelor de investiții în sănătate și educație pentru că, în egală măsură, ne preocupă creșterea calității vieții cetățenilor noștri”, a subliniat șeful Executivului.

Premierul a punctat și importanța proiectului de lege asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare.

”Pentru reducerea cheltuielilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate națională. Toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu – Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, ANAF – au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii și pentru creșterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în fața Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desființarea sau comasarea autorităților din subordine”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Șeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, a apreciat imaginea de care se bucură economia României, care înregistrează creștere și are un rol pregnant în regiune.

De asemenea, șeful misiunii FMI a afirmat că pachetul fiscal anunțat de Guvern este un pas important în direcția corectă, iar reforma ANAF este esențială. În acest context, reprezentanții delegației au menționat că FMI va continua să sprijine, prin acordarea consultanței tehnice, reformarea și digitalizarea ANAF.

Totodată, șeful misiunii FMI în România a arătat că discuțiile cu Banca Națională a României au relevat faptul că sistemul monetar este sănătos și stabil.

FMI consideră că reducerea cheltuielilor nu are impact mare, ca veniturile ca procent din PIB sunt scăzute și sunt excepții care fac sistemul ineficient. Unele măsuri din pachetul fiscal merg în această directie, dar analizează în continuare impactul.

Raportul arată că sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. În acest scop, măsurile cheie de luat în considerare sunt: – eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; simplificarea suplimentară a TVA-ului; implementarea impozitului pe proprietate reformat; și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.

FMI spune că sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reconstrui spațiul fiscal

România a rezistat relativ bine șocurilor economice generate de pandemie, războiului Rusiei în Ucraina și creșterilor rezultate ale prețurilor la energie și alimente. Țara și-a continuat convergența către venituri mai mari ale egalilor din UE. Principala provocare politică este de a pune finanțele publice pe o cale durabilă.

• Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reconstrui spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile pentru a consolida serviciile publice.

• În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei căi credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la asigurarea finanțării pieței la costuri mai mici ale împrumuturilor. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.

• În urma înăspririi politicii monetare, inflația este în scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar, pentru ca inflația generală să revină la banda țintă a Băncii Naționale a României (BNR) până la jumătatea anului 2025.

• Reformele structurale trebuie să abordeze punctele slabe ale guvernării și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Perspective și riscuri

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.

Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.

Riscurile din jurul acestei perspective sunt substanțiale. Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente. Creșterea puternică a salariilor în România ar putea întârzia scăderea estimată a inflației de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare să implementăm consolidarea fiscală și următorii pași în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) pe parcursul unui an cu alegeri multiple.

Noul pachet fiscal îmbunătățește proiectarea politicilor în unele domenii. Ea lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricole, construcții, prelucrare alimentară și IT și prin limitarea numărului de bunuri supuse cotelor reduse de TVA. Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii. Creșterea impozitului pentru microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; dar pentru a închide cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari reprezintă o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce și mai slăbi intermedierea financiară.

Sfera de aplicare a ajustărilor fiscale suplimentare prin reduceri ale cheltuielilor sau creșterea eficienței cheltuielilor este limitată. Evaluările continue ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea ajuta la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale în timp, dar este puțin probabil să ofere economii mari. În plus, sprijinirea unei populații în vârstă, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special educația și asistența medicală – în conformitate cu standardele UE, necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.

3. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. În acest scop, măsurile cheie de luat în considerare sunt (i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; (ii) simplificarea suplimentară a TVA-ului; (iii) implementarea impozitului pe proprietate reformat; și (iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.

Politica fiscală trebuie, de asemenea, bine planificată și comunicată clar pentru a oferi predictibilitate pentru gospodării și firme. Modificările ad-hoc ale impozitelor ca răspuns la nevoi fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înființarea unui pol fiscal.