„Limassolgrad”. Cipru, paradis al banilor rusești, lovit de sancțiunile impuse Kremlinului

Orașul plin de turiști, amplasat de-a lungul coastei cipriote de sud – care a văzut timp de secole imperii și ocupanți venind și plecând – era până recent un paradis pentru rușii din străinătate. Localnicii îl numeau chiar „Limassolgrad”.

Dintr-o dată, însă, marea comunitate rusă din oraș s-a trezit cu bunurile înghețate. Mulți nu și-au putut accesa conturile bancare. Transferurile de bani din Rusia au fost limitate.

Ciprioții erau năuciți, realizând că aveau să-și piardă în curând clienții preferați. Operatori de turism, proprietari de hoteluri, contabili, avocați, agenți, antreprenori – aproape toată lumea a fost afectată.

Atunci au început grupurile Telegram, un efort ad-hoc de a menține pe linie de plutire viața de zi cu zi. Dar odată cu situația volatilă, a început să domnească incertitudinea.

„Există brusc o rusofobie în sistemul bancar cipriot”, a spus omul de afaceri rus Alexei Voloboev, care cândva a fondat un partid politic în Cipru. „Am un pașaport cipriot și un pașaport rusesc”, a adăugat el. „Dar băncile nu sunt interesate de pașaportul meu cipriot. Mi se spune: «Ești rus, nu te putem ajuta». Mulți dintre prietenii mei și-au mutat banii în Bulgaria sau în afara UE.”

Rezultatul este un oraș – și o țară, Cipru – care se întreabă ce îi rezervă viitorul.

Cum a luat naștere comunitatea de ruși

Multe companii cipriote care lucrează cu ruși s-au închis, iar unii ruși expatriați se gândesc să se mute în afara insulei. Totuși, în același timp, un nou val de ruși, ucraineni și bieloruși – fie nemulțumiți, fie strămutați – încearcă să își aducă afacerile în Cipru.

Rezultatul ar putea determina următoarea iterație a Limassolului – și a Ciprului.

Prezența Rusiei este omniprezentă în Limassol, unde soarele strălucește nesfârșit și temperatura depășește în mod regulat 30°C în aceste zile.

Zgârie-norii înălțați recent de-a lungul țărmului, mai mult în stil Dubai decât mediteranean, reprezintă afluxul de bani rusești. Iar în autobuze, unde rușii sunt rar văzuți, opririle sunt încă anunțate mai întâi în limba rusă, apoi în greacă. Pe străzi se află magazine de blănuri și restaurante rusești.

În anii 1980, când conflictele au izbucnit în Orientul Mijlociu, oamenii de afaceri libanezi s-au înghesuit pe insula mediteraneană. Localnicii încă numesc o parte a orașului „Dealul lui Șeik”.

La începutul anilor 1990, figuri post-sovietice precum liderul iugoslav Slobodan Milosevic au călătorit cu valize pline de bani lichizi pe insulă, care a servit multă vreme drept casă averilor rusești, de la traficanți de arme la firme de jocuri de noroc și site-uri porno. Iar toate astea au dat naștere unei comunități de 50.000 de ruși într-un oraș de 237.000 de locuitori.

În Limassol, mii de ucraineni s-au amestecat de mult în comunitatea rusă. Pentru ciprioți, ucrainenii și rușii erau în esență un singur grup.

Acum, conviețuirea este mai complicată.

„Este puțin incomod să fiu blocată în prezent cu atât de mulți ruși”

Peste 10.000 de ucraineni au sosit recent, fugind de război.

„Limassol era o societate specială în care, în ciuda procentului mare de rezidenți non-ciprioți, exista o coeziune socială foarte puternică și o relație bună între toată lumea și respect reciproc”, a spus primarul Nikos Nikolaidis. „Războiul a fost un șoc pentru toată lumea.”

Katerina Kaluhina, în vârstă de 24 de ani, a sosit din Ucraina în urmă cu patru luni, exact în momentul în care retorica belicoasă a Moscovei creștea. A găsit un job de chelneriță într-o cafenea deținută de un om de afaceri rus. Apoi a început războiul.

„Este puțin incomod să fiu blocată în prezent cu atât de mulți ruși, dar acum sunt și o mulțime de refugiați ucraineni aici”, a spus ea. „Nu-mi place când oamenii încep să discute despre situația din Ucraina și m-am simțit deosebit de rău când am văzut susținători ai Rusiei cu steaguri rusești.”

„Ciprioții spun acum: «Ce-i cu rahatul ăsta?»”, a declarat afaceristul Voloboev. „Până în urmă cu două luni, toți eram ruși pentru ei.”