Limba română, un obstacol pentru refugiații din Ucraina. Yuliya a fost profesoară și știe cinci limbi străine, dar este angajată femeie de serviciu la Timișoara

Yuliya a rămas la Timișoara cu mama ei bolnavă, nevăzătoare și imbolizată la pat. A primit o locuință, însă avea mare nevoie de un loc de muncă.

Deși a predat franceza și a fost manager la mai multe magazine din Ucraina, nu a reușit să găsească un loc de muncă potrivit pregătirii ei pentru că nu vorbește limba română. În cele din urmă s-a angajat la Institutul Cultural Francez din Timișoara, ca femeie de serviciu.

Yuliya Paltsun, refugiată: Nu am făcut niciodată curăţenie, doar în casa mea. Am fost directorul unei companii, am fost manager toată viaţa, aşa că e prima mea experienţă în curăţenie. Este foarte dificil. Mă trezesc zilnic la 5 dimineaţa, lucrez până la ora 11, apoi mă duc la şcoală să învăţ limba română ca să îmi pot găsi un loc de muncă mai bun.

Yuliya vorbește 5 limbi străine, iar acum urmează cursuri de limba română la Universitatea de Vest din Timișoara. Speră ca, după absolvire, să se angajeze ca profesoară de limba franceză.

Tilla Rudel, director, ICF Timişoara: Când s-a eliberat postul, am decis să îl oferim unui refugiat din Ucraina.

Județul Timiș ocupă locul doi pe țară, după Capitală, în ceea ce privește numărul de ucraineni angajați.

Voluntarii Asociației LOGS îi ajută pe ucraineni să-și facă CV-urile și să își găsească un loc de muncă. Necunoașterea limbii române este însă un impediment important.

Flavius Ilioni, reprezentant, Asociaţia LOGS: Cele mai multe persoane lucrează în supermarketuri, construcții sau fabrici.

Potrivit legii, refugiații ucraineni pot fi angajați fără să fie nevoie de aviz de angajare, ca în cazul altor cetățeni din afara Uniunii Europene. Și benficiază de condiții similare celor valabile pentru români, dacă sunt înregistrați la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene.