Magistrați vânați de infractori. Cazul cel mai recent – judecătoarea din Suceava, acuzată că ar fi avut o relație amoroasă chiar cu interlopul pe care îl judeca

Grupările infracționale folosesc în toate acțiunile un limbaj pe care doar ei îl înțeleg. Altfel, riscă să fie prinși.

”Apasă pe buton” sau „Fă-i un copil” sunt două dintre expresiile pe care le folosesc interlopii atunci când vorbesc despre judecătorii corupți sau coruptibili. În general este vorba de oferirea de daruri, uneori însă, se face referire la relații amoroase.

Magistrații corupți sunt numiți și gâsca sau domniţa și li se atribuie un statut. De exemplu, ”e luat”,” e sub papuc”,”cere-i să facă tumbe”.

Grupările criminale din America de Sud sau din Italia au perfecționat în timp tot felul de metode prin care să ajungă la polițiști și magistrați implicați în anchetele penale și să-i determine să colaboreze. La schimb le oferă câștiguri substanțiale.

Infractorii români n-au făcut decât să aplice și astfel de practici.

Cătălin Tone, expert antidrog: ‘‘Desfășoară o activitate de identificare a magistraților cu vulnerabilități, în special femei, femei care sunt singure, nu au o relație și încearcă să apropie de ele bărbați care mimează că s-au îndrăgostit de ele. Aceștia obțin informații în legătură cu modalitatea de apropiere față de unii oameni din sistemul juridic și în funcție de necesități stabilesc anumite persoane din grupul infracțional organizat. Le stabilesc pe profilul magistratului sau pe profilul persoanei publice pe care încearcă să o „agațe”, cum spun ei.„

E momentul în care infractorul caută conjuncturi în care să se arate interesat de situația magistratului vizat – datorii sau nevoia de o relație personală. Dacă magistratul cooperează, gruparea infracțională obține de regulă beneficii, precum menținerea în libertate, ridicarea de sechestre sau dezvăluirea identității unor denunțători sau martori importanți.

Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol: „Corupţia, până la urmă, o regăsim în toate instituţiile statului. Lăcomia e greu de anticipat sau de prevenit, însă e clar că, atâta vreme cât vorbim de cazuri de corupţie de la toate nivelurile instanţei, vorbim despre un flagel, care, sub o formă sau alta ar trebui abordat în aşa fel încât să fie identificate mecanismele pentru a putea preveni sau a reacţiona cât mai repede, în aşa fel încât tentaţiile acestea să nu meargă prea departe.”

Numai anul trecut, DNA a trimis în judecată peste 160 de magistrați. Cei mai mulți au fost deja condamnați.

Cel mai recent caz e al judecătoarei din Suceava, acuzată că ar fi avut o relație amoroasă chiar cu interlopul pe care îl judeca.