Ministerul Sănătăţii a propus Guvernului măsuri de relaxare sanitară în perioada următoare. Programul centrelor de transfuzii unde poate fi donat sânge pentru Ucraina a fost prelungit

Remarcaţi scăderea constantă la nivelul tuturor indicatorilor. (…) Evoluţia ratei de pozitivitate este în jur de 15% din totalul testelor care se efectuează zilnic. Un trend descendent al numărului de decese. (…) Există o anumită întârziere faţă de scăderea numărului de cazuri ale persoanelor internate la ATI. Totuşi, trendul acesta descrescător (…) ne-a făcut să propunem Guvernului şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptarea unor măsuri de relaxare în perioada imediat următoare, a declarat Rafila.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a apreciat marţi că sezonul estival din acest an va fi unul de ”normalitate”, cu restricţii puţine însă acest „lucru rămâne să fie confirmat de realitate”.

Opinia mea este că vom avea o vară cu condiţii de normalitate şi cu restricţii extrem de puţine, dar acest lucru trebuie luat cu rezervă, pentru că atunci când discuţi despre o boală transmisibilă cu virus nou, nu poţi să faci decât presupuneri. Presupunerea, în acest moment, este de un sezon estival fără restricţii, dar lucrul acesta rămâne să fie confirmat de realitate„, a spus ministrul Rafila.

Programul centrelor de transfuzii unde poate fi donat sânge pentru Ucraina a fost prelungit, în fiecare zi până la ora 17,30, şi se ia în calcul să se lucreze şi sâmbăta, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„În continuarea campaniei desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sănătăţii sprijină campania de donare de sânge. Am avut încă de la sfârşitul acestei săptămâni o şedinţă online cu directorul Institutului de Hematologie şi Transfuziologie şi cu directorii Centrelor de transfuzii din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. (…) Avem cel puţin 42 de locaţii în care se poate dona sânge pentru Ucraina”, a declarat Alexandru Rafila, marţi, într-o conferinţă de presă la sediul Ministerului Sănătăţii.

El a precizat că în toate centrele a fost suplimentat materialul sanitar specific necesar – reactivi, pungi de recoltare de sânge.

„Există foarte multe entităţi publice şi private care doresc să ajute la prelevarea de sânge. Stabilim un procedeu foarte simplu de realizare de protocoale, astfel încât fiecare entitate care doreşte să ajute să-şi poată direcţiona angajaţii sau colaboratorii la centrele de recoltare cele mai apropiate. Institutul Naţional de Hematologie centralizează aceste parteneriate şi fiecare centru judeţean, în funcţie de locaţia operatorului respectiv, va ajuta la prelevarea de sânge”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, autorităţile ucrainene au nevoie de hemoderivate care sunt mai greu de găsit. „De exemplu, RH negativ, lucruri de genul acesta, care, sigur, în momentul în care se va face o donare consistentă va exista disponibilitate. O să ne gândim să le putem oferi atât plasmă congelată, care deja există, cât şi masă eritrocitară, care poate fi folosită într-un interval de 45 de zile după data preparării şi, bineînţeles, după testare şi prelucrare iniţială”, a indicat Rafila.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dat asigurări marţi că refugiaţii din Ucraina beneficiază de toate serviciile medicale.

„Beneficiază de toate serviciile medicale, ca şi cetăţenii români. Există o anumită diferenţiere. Fiindcă 90 de zile pot să stea pe teritoriul României ca turişti, beneficiază de toată gama de servicii medicale. Dacă între timp sau la sfârşitul acestui interval solicită statutul de refugiat, atunci intră în vigoare prevederile legate de refugiaţi. În principiu, ei beneficiază de toate categoriile de servicii medicale de care au nevoie. Nu se pune problema restricţiei la servicii medicale”, a afirmat ministrul Sănătăţii într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, echipe medicale ale direcţiilor de sănătate publică se află în judeţele de frontieră, dar şi în zonele unde sunt îndrumaţi refugiaţii.

„Direcţiile de sănătate publică acţionează în toate judeţele de frontieră prin echipe medicale care se găsesc atât în frontieră, cât şi la nivelul locaţiilor în care sunt îndrumaţi refugiaţii, dacă sunt locaţii unde există un număr semnificativ de persoane. Acolo se face evaluarea medicală a acestor persoane. Cei care doresc pot beneficia şi de serviciile de sănătate publică, de testare şi de vaccinare. Nu se face testarea în frontieră”, a explicat Alexandru Rafila.

El a adăugat că refugiaţii din Ucraina care au diferite patologii vor beneficia de tratament.

„Un lucru foarte important care ne preocupă şi se operaţionalizează chiar în cursul zilei de astăzi este îndrumarea către anumite servicii medicale de specialitate pentru pacienţii care vin din Ucraina care ar putea să aibă patologii oarecum speciale. Mă refer aici la servicii de oncologie, servicii de dializă sau tratament pentru persoanele infectate HIV-SIDA. (…) Pentru cei care vin fără să solicite statutul de refugiat, ei beneficiază de asistenţă medicală pe baza unui acord reciproc care este în vigoare de foarte mult timp, din 1961, şi Ucraina, ca stat care urmează fostei Uniuni Sovietice, cetăţenii ei beneficiază de aceste servicii pe bază de reciprocitate. Şi cetăţenii români, în condiţii normale, beneficiază de aceleaşi lucru în Ucraina. (…) CNAS constituie, în acest moment, un registru special în care să fie înscrişi aceşti pacienţi care vin din Ucraina. Trebuie să existe o evidenţă, încât să se poată face fără probleme decontarea serviciilor medicale de care ei trebuie să beneficieze”, a susţinut ministrul.