Președintele Iohannis a discutat despre „blocajul regretabil al aderării României la Schengen” cu ambasadorii statelor UE acreditaţi la Bucureşti. Ambasadoarea Austriei a lipsit de la întrevedere

În cadrul întrevederii au fost abordate, în principal, teme de actualitate ale agendei europene, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 15 decembrie.

Preşedintele Klaus Iohannis a felicitat Preşedinţia cehă a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene, într-o perioadă extrem de dificilă, marcată de evoluţia războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia, se arată în comunicat.

Şeful statului subliniază că România a continuat, pe tot parcursul acestui an plin de provocări, să contribuie concret la securitatea Uniunii Europene şi a cetăţenilor săi, înţelegând încă de la început că, în acest context complicat, datoria statelor europene este de menţinere a unităţii, de susţinere reciprocă şi de solidaritate, se mai arată în comunicat.

În cadrul reuniunii, preşedintele Iohannis s-a referit la blocajul „regretabil şi nejustificat” al aderării României la spaţiul Schengen, care este contrar acestor principii şi realităţilor demonstrate prin date solide şi rapoarte ale Comisiei Europene care atestă rezultatele extrem de pozitive ale României în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi controlarea migraţiei ilegale, adaugă Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele a reafirmat hotărârea României de a găsi soluţii pentru a depăşi acest blocaj şi de a deveni membru Schengen cât mai curând posibil. A informat, de asemenea, că va ridica subiectul la Consiliul European din această săptămână.

Administrația Prezidențială a publicat o imagine de la întâlnirea ambasadorilor în România ai statelor membre UE cu președintele Klaus Iohannis, dar ambasadorul Austriei lipsește. Potrivit presei, însărcinatul cu afaceri externe al Austriei a declarat că ambasadorul se află în vacanță în Austria.

Referitor la situaţia din Ucraina, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea menţinerii sprijinului european pentru acest stat pe toate palierele, mai ales financiar, pentru cât timp va fi nevoie, inclusiv în etapa de reconstrucţie. Iohannis s-a referit şi la sprijinul oferit de România pentru Ucraina pe multiple paliere, evidenţiind planul umanitar, direct şi prin centrul logistic de la Suceava, alături de acţiunile de facilitare a tranzitului a peste 10 milioane de tone de cereale din Ucraina către pieţele mondiale.

De asemenea, preşedintele României a arătat că agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a demonstrat importanţa strategică a relaţiei transatlantice pentru continentul european.

Având în vedere provocările complexe cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru menţinerea sprijinului Uniunii Europene pentru acest stat, referindu-se în mod special la criza energetică şi la eforturile României de asigurare a până la 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.

Totodată, şeful statului a arătat că securitatea energetică şi asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori trebuie să rămână priorităţi ale agendei europene, salutând rezultatele obţinute până în prezent pe linia reducerii dependenţei de Rusia, a identificării de resurse alternative şi a interconectărilor. De asemenea, a subliniat că eforturile trebuie să continue, fiind necesare atât măsuri precum un mecanism eficient de corecţie a preţului gazului, cât şi măsuri pe termen lung, printr-o reformă structurală a pieţei care să limiteze impactul preţului gazului asupra preţului electricităţii, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea procesului de extindere al UE atât cu partenerii estici – Republica Moldova, Ucraina, Georgia – cât şi cu partenerii din Balcanii de Vest, faţă de care angajamentul european a fost reafirmat recent cu prilejul Summitului de la Tirana.

De asemenea, preşedintele a urat succes viitoarei Preşedinţii suedeze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2023, arătând că provocările la adresa unităţii Uniunii Europene se vor multiplica în anul următor şi este necesară, în actualul context geopolitic, identificarea celor mai bune soluţii pentru o Uniune puternică şi capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi, se mai arată în comunicatul amintit.

CITIȚI ȘI:

Grindeanu: Companiile din subordinea MT şi-au anunţat intenţia de a-şi muta conturile la o bancă românească. Ciolacu: România trebuie să aibă o strategie de învingător în privinţa aderării la Schengen