Premierul României, Marcel Ciolacu:

„Alegerile în România sunt din 4 în 4 ani, nimeni nu este etern pe o anumită funcție, aderarea României la spațiul Schengen este cred că o datorie pe care o avem de a ne implica cât mai mult”, a declarat Marcel Ciolacu, la sediul Ambasadei României în Germania.

„E o așteptare din partea românilor și un drept al României, deoarece Comisia a spus foarte clar că îndeplinim absolut toate criteriile tehnice. Și în ceea ce privește statul de drept, mai este o singură problemă, o decizie, din punctul meu de vedere care ține mai mult de politica internă a unui stat membru al Uniunii Europene și cred că, încet-încet, vom realiza că interesele noastre personale nu trebuie să fie prioritare în fața intereselor Uniunii Europene și a Comisiei Europene, mai ales când avem o criză de securitate la frontiera, în primul rând la frontiera României, România avâmnd cea mai lungă frontieră din Europa cu Ucraina”, a adăugat șeful executivului.

Raportul de miercuri include o comunicare care examinează situaţia în UE ca întreg şi 27 de capitole privind fiecare stat membru care abordează evoluţiile semnificative din iulie 2022, potrivit unui comunicat al CE.

Raportul acoperă patru segmente principale – sistemele de justiţie naţionale, cadrele de luptă anticorupţie, pluralismul media şi alte mecanisme instituţionale de verificare şi control.

„Acest raport privind statul de drept arată că nu există o deteriorare radicală sau derivă în niciun stat membru”, a spus comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Reuters.

„Nu voi fi mulţumită niciodată, în general, pentru că există multe lucruri de îmbunătăţit”, a continuat ea.

Ea a observat că au existat unele ameliorări în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar în Ungaria, în contextul în care Budapesta încearcă să deblocheze accesul la fonduri UE.

Raportul face apel în continuare la ameliorări în domenii printre care independenţa media şi judecarea corupţiei la nivel înalt.

În ceea ce priveşte Polonia, raportul a precizat că nu s-au înregistrat progrese în realizarea recomandărilor din 2022, inclusiv în privinţa asigurării independenţei instanţelor şi a unor proceduri corecte în încredinţarea licenţelor media.

În privința Bulgariei, componența Consiliului Suprem de Justiție rămâne o preocupare.