Statele UE, obligate să reducă grasimile trans. Anual, peste 50 de mii de oameni mor din cauza acestor grăsimi nocive

Margarină, dulciuri, biscuiţi, produse de patiserie şi de fast food, chipsuri, mezeluri, popcorn pentru microunde, mâncare semipreparată, supe la plic, sosuri sau cereale preambalate. Sunt câteva dintre alimentele care pot conţine chiar şi 50 la sută grăsimi trans artificiale.

La 36 de ani, Iulian are deja probleme de sănătate din cauza alimentaţiei. De la nutriţionist a aflat unde greşea. Şi în două luni a dat jos 16 kilograme.

Consumate constant, grasimile trans artificiale cresc cu 34 la sută riscul de infarct şi de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu realizat de British Medical Journal, în mai multe ţări. Aşa că, de luna aceasta, executivul european impune reguli dure.

Vor fi permise cel mult 2 grame la 100 de grame de grăsime din produs. Cele cu limita depăşită nu vor mai fi putea fi vândute peste doi ani.

Dacă citim eticheta, putem afla dacă produsul conţine grăsimi trans. Formulări de genul acizi graşi trans, grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate arată că sunt substanţe nocive pentru sănătate. Sunt însă şi produse pe care nu este indicat tipul de grăsime folosit.

Danemarca, Elveția, Austria, Islanda, Norvegia și Ungaria au impus limitarea grasimilor nocive înainte ca regula să fie adoptată de Comisie. Şi în Parlamentul României există un proiect de lege cu limita de 2 grame, blocat însă de un an şi jumătate.