Statul nu face destul pentru ai ajuta pe consumatorii de droguri. Tragedia de la festivalul Saga a readus în atenția publică problema drogurilor

Cei mai revoltați sunt reprezentanții organizațiilor neguvernamentale. Spun că statul nu face destul pentru ai ajuta pe consumatorii de droguri care încercă să scape de dependență. Lipsesc spitale de specialitate și de aceea o întreagă categorie a populației, cea a tinerilor până în 18 ani, nu poate fi ajutată, susțin aceeași specialiști în cursul discuțiilor purtea ieri la comisia pentru drepturile omului din Parlament.

Alina Dumitru, Asociația Sens Pozitiv: Noi nu avem niciun centru rehab, nu avem servicii pentru adolescenți. Să nu facem doar poliție, să ne uităm la consumul de droguri ca problemă de sănătate. În acest moment ei oferă servicii de drog zero pe care le-au înființat soții Reagan în anii 70-80 și care nu functionează. E dovedit clinic. Funcționează cele de reducere a riscurilor.

Eugen Hrișcu, în comisia parlamentară: Nu avem niciun centru de tratament rezidențial pentru minorii dependenți. În momentul de față dacă avem un copil dependent nu avem unde să-l internăm decât eventual la psihiatrie. Nu avem un centru de tratament specializat pentru persoanele minore. Tot ce poți să-i spui unui părinte cu un astfel de copil e să aștepte ca acesta să facă 18 ani.

Șocant este că din 2005-2006 Agenția Națională Antidrog are două centre, în județele Cluj și Brașov care sunt destinate adolescenților care au nevoie de tratament de reabilitare dar surse autorizate din cadrul ANA susțin că nu au fost operaționalizate din lipsă de personal și de bani.

După ani buni în care au murit tineri și adulți din cauza supradozelor și consumul de droguri a crescut conform datelor oficiale, abia după tragedia de la festivalul Saga află și unii dintre parlamentari cât de gravă e situația în România. Și mai află și de cât de multe sunt necesare pentru a înfrunta consumul și traficul de stupefiante.

Anca Dragu, președintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat: Am constatat că nu avem suficiente centre de prevenire, nu avem sufiente instrumente nici cadrul legal nu este suficient. Am aflat că pentru minorii consumatori statul nu prea poate, nu există centre care să vină în sprijinul acestora.

Primele rețele de traficanți au început să manifeste în România în jurul anilor 1993-1994, spun surse judiciare. În 2022 încă se discută despre lipsuri precum cele enumerate de Anca Dragu.

Următoarea întâlnire cu experți ai statului și ai ONG-urilor va avea loc peste o lună în cadrul aceleași comisii.