Autostrăzi fără sfârșit, probleme fără sfârșit - neînțelegeri între contractori și subcontractori, birocrație, plăți întârziate

România își propune anul acesta 135 de km noi de autostradă, după ce în 2019 autoritățile au dat în folosință mai puțin de 50. De vină pentru întârzieri ar fi neînțelegerile dintre contractori și subcontractori, a concluzionat ministrul Transporturilor, care a vizitat șantierul autostrăzii Transilvania. Vineri, constructorii lotului 1 al autostrăzii Sebeş - Turda au anunțat încă un termen de finalizare - al patrulea!

Infrastructura rutieră, misiune eşuată

Aglomerația a devenit laitmotivul vacanțelor în România. Fie vară, fie iarnă, tabloul este același pe şoselele din ţară. Ambuteiaje, nervi întinşi la maximum şi cozi de maşini pe zeci de kilometri. Nici nu este de mirare că 3 din 4 români sunt nemulţumiţi de infrastructura ţării. Una dintre promisiunile autorităţilor, la fiecare început de an, a fost investiţia în autostrăzi şi drumuri de viteză.

România, ţara cu autostrăzi fără parcări şi benzinării

România înregistrează un record negativ în Europa: suntem printre țările cu cei mai mulți morți și răniți grav în accidentele rutiere. Dincolo de grabă și lipsa de atenție a șoferilor, o altă cauza este lipsa parcărilor și a serviciilor de recreere pe autostrăzi. Oficialii de la drumuri dau vina pe vidul legislativ. Până ieri, țara noastră nu a avut o lege care să permită contrucția acestor spații mai ușor, în concesiune, de către firmele private.

S-a deschis lotul trei al autostrăzii Lugoj-Deva. Se circulă cu restricții de viteză și tonaj

Construit prost, lotul trei al autostrăzii Lugoj-Deva a fost deschis circulației cu restricții de viteză și tonaj și fără un orizont de timp pentru ridicarea limitărilor. Este încă un an ratat pentru construcția de autostrăzi, spun specialiștii în infrastructură. România încheie 2019 cu mai puțin de jumătate din cei 100 de kilometri noi de autostradă, promiși de autorități. Anul viitor vine cu noi proiecte și promisiuni.

Unire prin autostrăzi doar pe hârtie. La 30 de ani de la Revoluție, România rămâne o ţară europeană cu o infrastructură slab dezvoltată

Provinciile istorice, Muntenia, Moldova și Ardealul, nu sunt legate prin autostrăzi, iar diferențele de dezvoltare dintre regiuni sunt tot mai evidente. Marile proiecte de infrastructură au rămas la stadiul studiilor de fezabilitate. Între timp, România se află în topul țărilor europene la numărul deceselor pe şosele.