Viața e cea mai prețioasaă avere despre care am învățat de-a lungul timpului că e atât de fragilă și atât de puțin importantă pentru autorități. Ne-au demonstrat-o mai ales acum 4 ani când incendiul Colectiv a ars vieți, mii de suflete în jur și a lăsat cicatrici pentru totdeauna. Au fost 64 de oameni morți și sute de trupuri mutilate pe viață. Este pentru toți o întrebare simplă: ce s-a schimbat? Nu mare lucru sau chiar nimic. Sunt în continuare cluburi care funcționează fără autorizație și în care ar putea să explodeze oricând aceeași tragedie. Sunt în continuare spitale fără secții pentru marii arși, ori acolo unde sunt, nu pot fi utilizate. Să vedem cum stăm în marile orașe cu autorizațiile pentru cluburi și de altfel cu orice schimbare de după tragedia care încă ne mistuie.

Centrul de Mari Arși de la Timișoara este funcțional și a devenit cea mai modernă unitate de acest fel din țară. Sunt deocamdată trei saloane, însă de luna viitoare vor fi gata încă două. Alte cinci paturi pentru pacienții cu arsuri grave vor putea fi folosite începând de săptămâna viitoare și la Iași. Până acum, un pacient cu arsuri grave, din orice colț al țării, era trimis de urgență la București sau în afara țării.

La Spitalul Județean din Timișoara ar fi trebuit să funcționeze o secție de mari arși încă din 2016. Trei saloane au fost finalizate, dar aparatura nu a sosit nici până astăzi în totalitate.