Lâna românească merge la export la prețuri foarte mici. Crescătorii de oi primesc mai puțin decât îi costă tunsul
Mai este luna în care fermierii îşi tund oile. Se gândesc însă cu groază ce vor face cu ea. În ţară nu sunt soluții pentru valorificarea acestei materii prime care ar putea fi folosită în construcții ori în industria textilă. Nu avem centre de colectare așa că singura variantă este să o vândă la prețuri foarte mici intermediarilor care o dau mai departe la export.

