inflaţie
Semnificaţia mesajului cu ceaiul de tei este una mult mai profundă: atacă problema anticipaţiilor inflaţioniste, pentru că BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin canalul anticipaţiilor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).
Urmează încă două luni de scumpiri semnificative. Economiștii BNR: prețurile își vor mai reduce ritmul de creștere în a doua parte a anului. Guvernul vrea să impună reguli noi pentru combaterea speculei
Prețurile vor continua să crească într-un ritm accelerat. Banca Națională a calculat că vârful va fi în luna iunie, iar rata inflației va urca spre 15% atunci. În contextul creșterilor de prețuri fără precedent, guvernul vrea să impună reguli noi pentru combaterea speculei.
Klaus Iohannis, despre criza economică: Nu este cazul să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului, clasei politice. Vinovat este Putin care a declanșat acest război
Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că situația dificilă din punct de vedere economic nu este urmare a faptului că cineva a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba, toate acestea au o singură cauză: războiul lui Putin împotriva Ucrainei, a subliniat președintele.
Guvernatorul BNR: Discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările nu fac bine. Mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a sfătuit, joi, românii să rămână calmi și ”să mai bea câte un ceai de tei” în contextul ”agitației caracteristice perioadelor de criză”. ”Autoritățile asta trebuie să transmită, mai calm. Am înțeles și eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut!”, a spus Isărescu joi la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației – mai 2022.
Isărescu: România nu mai este pe locul 1 la creșterea inflației în UE. Mai sunt 7-8 țări înaintea noastră. Când ești cu războiul la poartă, discuțiile devin mai mult sau mai puțin teoretice
Creșterile prețurilor sunt o urmare a creșterii costurilor de producție și la energie. Este un fenomen global cauzat de realitatea economică, financiară și politică, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Schemele de compensare au ajutat ca inflația să nu fie și mai mare de 14 la sută. Susține Isărescu. "Inflația nu este tranzitorie și va dura mai mult deoarece în spatele ei este un factor major, costul energiei' a mai adăugat guvernatorul Mugur Isărescu citând poziția Băncii Centrale Europene.
Inflație record în luna aprilie - 13,8%. Cea mai mare valoare din ultimii 18 ani. Gazele s-au scumpit cu peste 85% în ultimul an, iar cartofii cu aproape 42%
Rata anuală a inflației a urcat la 13,8% în luna aprilie 2022, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în creștere puternica față de martie, când a fost 10,2%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este cea mai mare inflație din ultimii 18 ani, o valoare similară înregistrându-se în 2004.
Costul vieții crește și mai mult pentru persoanele care au de rambursat credite în lei. BNR a crescut dobânda de referință pentru a patra oară. Calcul pentru rata unui credit ipotecar pe 30 de ani
Cei care au de rambursat credite în lei vor plăti rate mai mari în perioada următoare, după ce BNR a majorat dobânda de referință la 3,75%, pentru a patra oară în acest an. Economiștii spun că măsura a fost necesară pentru a tempera creșterea accelerată a inflației și se așteaptă la noi majorări ale dobânzii cheie în vară. În plus, și indicele ROBOR își continuă ascensiunea în ritm alert.
PROGNOZA BNR | Dinamica inflaţiei va urca probabil considerabil; va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023
Dinamica inflaţiei va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior şi va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, a anunţat BNR.
Previziuni înrăutățite privind creşterea economiei româneşti în 2022 şi în 2023
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023, după o redresare de 5,9% în 2021, determinată în principal de consumul privat solid, se arată într-un raport publicat marţi de instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres.

