Klaus Iohannis
Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
Klaus Iohannis: Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Este nevoie de planuri concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să fim luați prin surprindere
Este nevoie de mai multă forță de apărare pe flancul estic al NATO - nu numai de un număr sporit de militari din statele aliate, ci și de echipamente prepoziționate, a declarat președintele Klaus Iohannis, în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat la București. „În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, pentru ca în cazul unui atac să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem lăsa aceste decizii pe ultimul moment și să fim atunci luați prin surprindere”, a atras atenția șeful statului, întrebat de jurnalista TVR Ramona Avramescu dacă, având în vedere evoluțiile din ultima perioadă din Ucraina, România ar avea nevoie de o prezență aliată întărită în plus față de deciziile de la Madrid, cu trupe, echipamente militare sau alt tip de asistență.
Klaus Iohannis a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a unei ordonanțe privind administrarea porturilor și a căilor navigabile
Președintele României a trimis luni Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, precum și pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996.
Klaus Iohannis, a doua zi a vizitei în Lituania: Deși agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european și transatlantic, aceasta riscă să polarizeze și să fragmenteze scena internațională
Preşedintele Klaus Iohannis continuă vineri vizita în Lituania, urmând să participe la Kaunas la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova, împreună cu omologii din Lituania, Gitanas Nauseda, Letonia, Egils Levits, şi Polonia, Andrzej Duda, dat și la simpozionul internaţional "The Idea of Europe".
Preşedintele Klaus Iohannis, în vizită oficială la Vilnius. ”Am transmis aprecierea pentru sprijinul acordat de Lituania pentru aderarea României la spațiul Schengen”
Situaţia tensionată din regiune, securitatea energetică şi apărarea flancului estic al NATO au fost principalele teme abordate la întâlnirea dintre preşedintele României şi omologul său lituanian. Cei doi au avut joi o conferinţă de presă comună. Despre implicaţiile acestei vizite, care a urmat întâlnirii oficiale de ieri de la Riga, are detalii în materialul video Ramona Avramescu, trimisul special al TVR.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer: Va fi un vot separat pentru intrarea Croaţiei în Schengen şi un alt vot pentru Bulgaria şi România. Critici în privința protecției frontierelor
Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat în timpul vizitei oficiale efectuate miercuri la Zagreb că va susţine aderarea Croației la spaţiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei. În opinia sa, Bucureștiul și Sofia nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali.
Iohannis: S-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca final pentru Schengen. Răspunsuri pentru prietenii olandezi, austrieci, suedezi - Nu doar că suntem pregătiți, așa psihic, suntem pregătiți cu oameni
Președintele Klaus Iohannis a admis miercuri că s-a vehiculat prea repede data de 8 decembrie pentru aderarea României la spațiul Schengen. "Nu este util pentru absolut nimeni să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat", a declarat șeful statului, punând accent pe importanța răspunsurilor acordate de București până la acea dată "prietenilor" olandezi, austrieci și Suediei. "Șansele României sunt relativ bune - avem șanse bune să fim acceptați în spațiul Schengen, dar cum am mai spus, nu există o garanție pentru asta", a subliniat președintele.
Iohannis despre îngrijorările Austriei privind România și Schengen: România nu a fost, nu este și nu va fi o țară care generează sau permite migrația. Nu e util să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat
România nu este parte a rutei balcanice de migrație necontrolată, a subliniat Klaus Iohannis, aflat miercuri într-o vizită în Letonia, referitor la îngrijorările Austriei privind accederea României la spațiul de liberă circulație. El a explicat că este important ca acest lucru să fie explicat, inclusiv de ministrul de Interne, Lucian Bode, într-o vizită la Viena. Pe de altă parte, președintele a avansat și ipoteza ca o decizie în privința aderării României la Schengen să fie amânată cu o lună sau două, până când toată lumea primește răspunsurile corecte.
Preşedintele Klaus Iohannis efectuează o vizită oficială în Letonia
Președintele Klaus Iohannis începe astăzi un turneu în două ţări baltice, Letonia și Lituania. Pe agenda sa este şi un summit dedicat întăririi Flancului Estic al NATO. În cadrul vizitei la Riga, care are loc în contextul centenarului stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Letonia, președintele României va avea consultări politice cu omologul său Egils Levits.

