legume
Riscul de afecţiuni cardiovasculare poate fi redus semnificativ prin consumul zilnic al unei porţii de legume cu frunze, conform unui studiu condus de oameni de ştiinţă din Australia, citat marţi de Xinhua.
Salata de pe masa de Paște va fi mai scumpă. Vremea rece a întârziat coacerea verdețurilor
De pe masa de Paşte nu pot lipsi legumele și verdețurile, atât de necesare organismului. Pentru o salată vom plăti, însă, mai mult ca în alți ani. Legumicultorii spun că i-a costat încălzirea serelor și sunt nevoiți să vândă mai scump.
Legumele românești, mai scumpe în această primăvară
Roșiile românești vor ajunge pe tarabele din piață cu două săptămâni mai târziu față de anii trecuți și mai scumpe. De vină sunt primăvară cu temperaturi scăzute și întârzierea programului guvernamental pentru tomate. Fermierii se gândesc serios să renunțe la solarii și să se reorienteze către livezi, unde profitul ar putea fi mai mare.
IAȘI | Efectele pandemiei se resimt. Vânzările în piețe au scăzut dramatic
Mai puțin de 2 săptămâni ne despart de Sărbătoarea Paștelui însă asta nu se simte în piețe. La tarabe vânzările au scăzut, semn că puterea de cumpărare nu mai este aceeași. Clienții se înghesuie la verdețuri și mai puțin în măcelarii sau raionul de pește. Duminică, de Florii, este dezlegare.
Magazinul de rulote | Piaţă mobilă pentru vânzarea produselor agro-alimentare tradiţionale la Botoșani
O piaţă mobilă pentru vânzarea produselor agro-alimentare tradiţionale a fost inaugurată la Botoşani, la iniţiativa Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Moldoovis.
Legumicultorii așteaptă normele de aplicare ale noului program Tomata. Banii vor veni prin intermediul APIA
Legumicultorii vor putea primi bani pentru a cultiva legume în spații protejate. Și nu doar pentru roșii timpurii, așa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani, ci și pentru castraveți, vinete ori ardei. O altă noutate este că, din acest an, ajutorul primit de la stat va fi mai mic.
Legumicultor în pandemie. Povestea unei tinere care a lăsat Italia și trăiește acasă din munca pământului
A lăsat Italia și s-a întors acasă, alături de familie, unde a pus pe picioare o mică afacere în agricultură. Este povestea unei tinere din Vrancea, care demonstrează că se poate trăi din munca pământului. Nu știa nimic despre grădinărit când s-a apucat să-și construiască serele, dar a învățat din mers, iar acum a ajuns să nu aibă legume și verdețuri câte ar putea vinde.
La o ţuică | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii "Europa mea"
„La coasă? Aia nu e muncă. Te duci pe câmp şi îţi legeni c...le”, zice Gheorghe. Râdem toţi cu poftă, bine-mpinşi la hlizeală şi de păhărelele de ţuică pe care le-am înşirat pân’acum. „Cind îi aud pe alţii că se plâng, că aia, că aialaltă... Păi, ce, le zic, aia-i muncă? Te duci pe câmp şi-ncepi să-ţi legeni c...le.” Râdem iar şi Florică ne zice s-o lăsăm mai moale, că-i pomană, nu’i nuntă.
La o căpşunică | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii "Europa mea"
„S-o potriveşti cu mâna şi nu nimerea”, zice tata`On. Stăteam în curte, la un pahar de căpşunică, sub gutui. Tocmai căzuse o poamă, direct în cana de vin. Cald. Căldură de august, lipicioasă, prăfuită, la câţiva kilometri de Bucureşti, în Vidra. Căpşunica din butoiul lui Tataie era rece, potrivit de rece. De vizavi, de la chioşc vine o muzică greu de definit. E o amestecătură de la radioul patroanei (Antena Satelor), cu maneaua unuia cu o Dacie, care a venit să-şi ia bere la pet. La masă combatem guvernul şi-i urăm mulţi ani lui Tataie. Tocmai împlinise 99 de ani. Era puţin înainte de 2007, înainte de Marea Aderare.

