Oltenii, interesați de programul ”Tomata”. Legumicultorii pot primi maxim 4.000 de euro dacă accesează programul pentru ambele perioade de producție

Sediul Direcției Agricole Olt și al mai multor primării din județ au fost asaltate de legumicultori. Oamenii au venit să depună dosarele pentru înscriere în Programul ,,Tomata", despre care spun că le este de mare ajutor. În judeţul Olt, sunt așteptați să se înscrie în acest program de stimulare a producerii de tomate extratimpurii în spații protejate peste 6.000 de legumicultori.

Facturile mari la utilități scumpesc și verdețurile. Producătorii agricoli spun că vor fi nevoiți să crească prețurile cu cel puțin 20 la sută

La seria de scumpiri se vor alinia și verdețurile în această primăvară. Producătorii agricoli ne spun de acum că vor fi nevoiți să vândă la preţ mai mare tot ce vor aduce pe tarabe. Vorbim de salată verde, ceapă, usturoi, ridichi și spanac. De data aceasta, majorările vor fi și mai consistente din cauza utilităților.

Fermierii din Olt nu au cui să-și vândă legumele și le donează sau le aruncă cu tonele. Asociațiile cer ajutorul Guvernului

Fermieri din tot mai multe judeţe suferă în acestă vară: nu se plâng de secetă, nici de ploi, pur şi simplu nu au unde şi cui să îşi vândă legumele. În Olt, grădinarii au ales să facă donaţii pentru cămine de bătrâni sau mănăstiri, dar tot rămân cu tone de legume pierdute. Fermierii cer Guvernului să intervină: dacă nu vor fi ajutaţi financiar, puţini vor mai cultiva şi anul viitor, mai ales că acum au pierderi uriaşe.

Guvernul a aprobat sprijinul pentru producția de legume: 2000 de euro/ 1000 mp pentru culturile de ardei, castraveți, tomate și vinete

Legumicultorii vor beneficia în acest an de un ajutor de minimis de 2.000 de euro/ cultură/ 1.000 metri pătraţi. Plafonul maxim alocat pentru noua schemă de sprijin este de 150 de milioane de lei (30,785 milioane de euro), potrivit hotărârii aprobate miercuri de Executiv pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate. Culturile încadrate în noua schemă de sprijin sunt cele de ardei, castraveţi, tomate şi vinete.

Roșiile românești mai întârzie anul acesta. Fără banii necesari încălzirii serelor, legumicultorii au început plantarea mai târziu

Primăvara capricioasă, frigul și eliminarea subvenției pentru tomatele cultivate în solarii au făcut ca roșiile românești să iasă pe piață mult mai târziu în această primăvară. Legumicultorii din Mehedinți spun că, nemaiavând resurse pentru încălzirea solariilor, au început plantarea mai târziu. Astfel, anul acesta, abia după 1 iunie vom mânca roșii românești, nu la mijlocul lunii mai, cum eram obișnuiți.

La o căpşunică | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii "Europa mea"

„S-o potriveşti cu mâna şi nu nimerea”, zice tata`On. Stăteam în curte, la un pahar de căpşunică, sub gutui. Tocmai căzuse o poamă, direct în cana de vin. Cald. Căldură de august, lipicioasă, prăfuită, la câţiva kilometri de Bucureşti, în Vidra. Căpşunica din butoiul lui Tataie era rece, potrivit de rece. De vizavi, de la chioşc vine o muzică greu de definit. E o amestecătură de la radioul patroanei (Antena Satelor), cu maneaua unuia cu o Dacie, care a venit să-şi ia bere la pet. La masă combatem guvernul şi-i urăm mulţi ani lui Tataie. Tocmai împlinise 99 de ani. Era puţin înainte de 2007, înainte de Marea Aderare.