limba română
Peste 40 de cursanți şi cercetători din 20 de ţări precum Canada, Algeria, Coreea de Sud, Turcia sau Peru învață limba română, la Iași. Acolo funcționează cel mai important centru universitar din estul țării, recunoscut și pentru cursurile de limba română, ținute pentru studenții și diplomații străini, inclusiv pe timpul verii.
Interes crescut pentru cărțile românești, la Târgul de Carte de la Madrid
S-a încheiat Târgul de Carte de la Madrid, o ediţie la care România a fost țară invitată. La standul organizat de Institutul Cultural Român Madrid s-au vândut în medie o sută de cărţi pe zi şi 40 de autori români au avut ocazia să-și cunoască cititorii din Spania. A fost acolo și corespondentul nostru Felix Damian.
Concurs de limba română pentru elevi din școli cu predare în limba maghiară
Sute de elevi din şcolile cu predare exclusiv în limba maghiară din cinci judeţe şi-au testat vineri, la Miercurea Ciuc, cunoştințele de limba română. Organizatorii concursului ajuns la a XVI-cea ediție consideră că evenimentul are rolul de a întări dialogul interetnic, de a-i încuraja şi sprijini pe elevii maghiari să comunice în limba oficială a statului.
Curtea Constituţională de la Kiev: Româna nu poate fi limbă regională
Românii din Ucraina primesc o lovitură neaşteptată. Curtea Constituţională de la Kiev a declarat legea care permitea folosirea limbii române ca limbă regională drept neconstituţională.
“A abroga" şi "amnistie". Dexonline a făcut topul celor mai căutate cuvinte în 2017
Discuţiile despre justiţie de anul trecut i-au provocat pe români să afle ce înseamnă, de fapt, ''a abroga" și "amnistie''. Acestea au ajuns, astfel, în topul celor mai căutate cuvinte pe Dexonline. Nu este singurul an în care evenimentele mari din România influenţează ierarhia căutărilor pe internet. În 2015, la investirea guvernului Cioloş, cel mai căutat cuvânt a fost "tehnocrat".
Analiză LUMEA AZI: Mizele Ucrainei și forța României
Ucraina a validat la cel mai înalt nivel o nouă lege a educaţiei, care limitează învăţământul în limbile minorităţilor. România a fost prinsă pe picior greşit, a încercat să se redreseze, iar acum caută soluţii. Pentru Kiev, nemulţumirile ţărilor vecine par a fi o pagubă colaterală în jocul său tactic cu Moscova. Experţii cred că România trebuie să ducă acest subiect în plan internaţional, inclusiv la NATO.
De ce nu citesc copiii. Profesoara Cristina Tunegaru: "Lecturile din şcoală nu îi captează pe cei mici"
Cititul a ajuns în vremurile de azi o îndeletnicire pe cale de dispariţie. Asta n-ar fi o tragedie dacă vorbim de adulţi, care măcar au apucat să citească înainte de revoluţie, când alte distracţii nu prea aveai. Problema e cu tinerii şi copiii, care preferă să se uite la TV sau să butoneze telefonul, argumentând fie că nu înţeleg unele cuvinte, fie că sunt prea multe pagini într-o carte.
Ministrul Educației, la Kiev, pentru a discuta despre restricționarea învățământului în limba română
Legea prin care Ucraina restricţionează învăţământul în limbile minorităţilor, inclusiv în română, este contestată la Bucureşti. Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev pentru a discuta despre situaţia românilor din Ucraina, iar premierul Tudose, de la Bucureşti, a cerut detalii în şedinţa de guvern.
Ambasadorul Ucrainei a discutat cu parlamentarii români despre promulgarea controversatei legi a Educației
Parlamentul României a primit cu regret vestea că în Ucraina a fost promulgată legea care restricţionează învăţământul în limbile minorităţilor, inclusiv în română. Membrii legislativului îşi anunţă intenţia de a semnala forurilor internaţionale impactul negativ al legii. Până atunci, l-au chemat la discuţii pe ambasadorul Ucrainei la Bucureşti. Concluzia: încă nu e totul pierdut.

