Europarlamentarul Siegfried Mureșan: Modificarea PNRR se poate face doar în situații excepționale. Invazia Rusiei în Ucraina constituie o astfel de situație. Intenția României de a modifica PNRR, justificată

Legislația europeană privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență - din care România primește 30 de miliarde de euro pentru finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență - specifică foarte clar că modificarea planurilor naționale se poate face doar în situații obiective, excepționale. De aceea, Comisia Europeană a descurajat până acum orice propunere de modificare a PNRR-urilor pe criterii politice.

Navele rusești s-ar fi retras din apele de coastă ale Mării Negre

Marina ucraineană afirmă că navele flotei ruse din Marea Neagră s-au retras la mai mult de 100 de kilometri de ţărmurile ucrainene ca urmare a atacurilor sale cu rachete şi drone şi că, în efortul de a recâştiga controlul asupra părţilor de nord-vest ale Mării Negre, ruşii au desfăşurat sisteme de rachete de coastă în regiunile Crimeea şi Herson, potrivit CNN.

Război în Ucraina, ziua 104 | Lupte grele în regiunea Donbas. Rusia susține că „a eliberat complet” zonele rezidențiale din Severodonețk. 600 de oameni sunt captivi în camere de tortură din Herson, potrivit Kievului

În ziua 104 a războiului din Ucraina continuă luptele în estul țării, în special în oraşul Severodoneţsk, unde oficialii ucraineni spun că situația se schimbă „în fiecare oră”. Soldaţii ucraineni sunt depăşiţi numeric de ruşi, lucru recunoscut chiar de către preşedintele Zelenski. Cu toate acestea, militarii Ucrainei rezistă pe poziţii şi blochează eforturile Moscovei de a ocupa regiunea Donbas. În jur de 600 de oameni sunt captivi în camere de tortură din subsoluri, la Herson, potrivit autorităților ucrainene. În Mariupol a fost impusă carantina după ce a fost depistat un focar de holeră, apărut din cauza cadavrelor rămase neîngropate şi a gunoaielor din oraș. Autorităţile ucrainene au anunţat că navele ruseşti din flota Mării Negre s-au retras la peste 100 de kilometri distanţă de ţărmul Ucrainei, pentru a evita atacurile cu rachete şi drone.

Galeotti: Nu cred că Putin vrea România. O influență, da. Moldova a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult, de NATO, de UE, de Occident. Toţi şi-au spus 'Să nu-l provocăm prea tare' pe Putin. Acum văd că e gol

"În lumea rusă există şi voci, precum cele ale unor preoţi sau ale unor politicieni, care spun: 'Ţările baltice vor fi nevoite să ni se alăture. Moldova va veni iar acasă'. Ce e asta? E un fel de reacţie la eşec. E chiar interesant. Cu cât prestaţia Rusiei e mai slabă, cu atât mai ambiţioasă şi mai agresivă e retorica sa", a declarat luni seară expertul britanic în politica și securitatea Rusiei Mark Galeotti, invitatul lui Cătălin Ștefănescu în emisiunea "Dincolo de alb și negru". Potrivit lui Galeotti, Putin își dorește Ucraina pentru că nu crede că Ucraina este o ţară "adevărată". "În schimb Estonia, România etc. sunt, pentru el, ţări separate. I-ar plăcea ca Rusia să-şi exercite influenţa asupra lor? Fireşte. Dar i-ar plăcea să-şi exercite influenţa şi asupra Belgiei sau Boliviei, de exemplu, dacă ar putea", a explicat Galeotti.

EXCLUSIV Istoricul Mark Galeotti: România nu a dat înapoi din faţa angajamentelor sale în contextul conflictului din Ucraina. A primit un mare număr de refugiaţi, iar asta e la fel de important cum e să asiguri rachete

România își îndeplinește rolul în regiune, în contextul războiului din Ucraina, chiar dacă nu are resursele Germaniei sau pe ale Marii Britanii, potrivit reputatului expert în securitatea Rusiei, Mark Galeotti, invitat luni seară într-o ediție-eveniment a emisiunii "Dincolo de alb și negru", realizată de Cătălin Ștefănescu. Țara noastră nu a dat înapoi din faţa angajamentelor sale și a primit un mare număr de refugiaţi. "Iar asta e la fel de important cum e să asiguri rachete", spune Galeotti.