tradiţii populare
În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti. În cele două zile, peste 300 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica.
1 octombrie, Procoavele sau Sărbătoarea părului
În calendarul popular, prima zi a lunii octombrie era consacrată Sfântului Procoavă, iar creştinii ortodocşi serbează Acoperământul Maicii Domnului. De-a lungul timpului, între sărbătoarea populară şi cea creştină s-a produs un mixaj, iar semnificaţia sărbătorii de pe 1 octombrie s-a rezumat la importanţa pe care o aveau feluritele acoperăminte (procoveţe), în special pentru femei.
În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor
Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Cristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.
6 august, Schimbarea la faţă a Domnului şi Probejania
Sărbătoarea aminteşte creştinilor de momentul în care apostolii Petru, Iacob şi Ioan, rugându-se împreună cu Isus pe muntele Tabor din Galileea, au văzut cum chipul Mântuitorului s-a schimbat, faţa îi strălucea ca soarele, iar hainele i se făcuseră albe că zăpada. În tradiţia populară, Probejenia marchează despărţirea de vară şi schimbarea veşmintelor, naturii şi ale oamenilor, cu cele ale toamnei.
În noaptea de 23 spre 24 iunie, puterea magică a Sânzienelor
Plutesc în aer sau se prind în horă pe pământ, cântă şi dansează, împart rod holdelor, vindecă pe cei bolnavi şi apară semănăturile de grindină. Sânzienele, sau Drăgaica, este singura sărbătoare păgână admisă în calendarul creştin-ortodox care consemneaza în aceeaşi zi şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
De Ziua Sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, în calendarul popular sunt Alexiile, Ziua Şarpelui şi Ziua Peştelui
În 17 martie, creştinii îi aduc recunoştinţă Sfântului Alexie, un exemplu de dragoste şi jertfă pentru Dumnezeu. În tradiţia populară, Alexie este considerat patron al vieţuitoarelor care iernează, în scorburi, sub pământ, pietre sau ape, şi care în această zi se trezesc la viaţă împreună cu toată natura.
Pe 24 februarie, "Dragobetele sărută fetele"
În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care celebrează şi astăzi dragostea şi buna dispoziţie, iar tradiţia spune că cei care nu o sărbătoresc vor fi pedepsiţi să nu mai poată iubi în acest an. Ca şi altădată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.
În 7 ianuarie, sărbătoarea Sfântului Ioan, Iordănitul şi Spargerea Crăciunului
Credincioşii de pretutindeni îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, una dintre figurile cele mai importante din istoria creştinismului şi a islamismului. În 7 ianuarie, peste două milioane de români îşi serbează ziua numelui, iar în tradiţia populară este ziua Iordănitului şi a Spargerii Crăciunului.
În prima zi din an, peste 600.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Este Sfântul Vasile cel Mare
În prima zi a anului, de Ziua Sfântului Vasile cel Mare, bisericile se umplu de credincioşii veniţi să îi mulţumească lui Dumnezeu pentru ajutorul primit până acum şi să se roage pentru sănătate şi spor în anul care urmează. Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanţi teologi creştini. Ierarhul este celebrat pentru scrierile sale, rugăciunile pe care le-a lăsat şi pentru viaţa dedicată oamenilor săraci. În tradiţia populară, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui.

