Vinerea Mare: Mii de pelerini români au refăcut Drumul Crucii

Zi de mare doliu pentru creştinii ortodocşi. E Vinerea Mare, în care credincioşii îşi amintesc de patimile, moartea şi îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. Mulţi ţin post negru şi respectă cu sfinţenie tradiţiile. În Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă nu se lucrează, nu se spală, nu se coace pâine şi nu se seamănă. În unele zone din țară, oamenii au refăcut Drumul Crucii, iar în biserici, au trecut printr-un mormânt simbolic.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr și include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare. Rolul acesteia este de a pregăti credincioşii pentru Miracolul Învierii Domnului.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr și include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare. Rolul acesteia este de a pregăti credincioşii pentru Miracolul Învierii Domnului.

Denia Prohodului, săvârșită după apusul soarelui, în Vinerea Patimilor. Sfântul Epitaf este purtat în jurul bisericii, ca simbol al purtării trupului lui Iisus Hristos de la cruce la mormânt. Reguli sanitare impuse în acest an

Creștinii ortodocși și greco-catolici sunt în Vinerea Patimilor. E considerată cea mai neagră zi din istoria creștinismului, pentru că Iisus Hristos a îndurat chinuri de neimaginat în drumul Său spre răstignire și moarte. Mulți credincioși țin post negru până seara și participă apoi la Denia Prohodului.