Teoria celor „Patru Rusii”. Din ce lume provin soldații ruși care au comis atrocități în Ucraina – editorial The Moscow Times
„Uitându-mă la războiul din Ucraina, mi-au rămas în minte două imagini. Unul este cu soldați ruși care sparg magazine, uimiți de existența borcanelor de Nutella în casele ucrainene, pe care se pare că l-au perceput ca pe-un simbol de nivel de trai revoltător de bun. Cealaltă este ultima zi a companiei IKEA la Moscova, când magazinele au fost luate cu asalt de clienții ruși disperați. Ambele ne demonstrează multe lucruri, dacă ținem cont de existența a patru Rusii”, atrage atenția Pirogovski.
Cele „Patru Rusii”
Teoria celor „Patru Rusii” a fost creată de geografa Natalia Zubarevici în 2011. Ea a postulat existența a patru blocuri socio-economice distincte: conglomeratele urbane occidentalizate; localitățile și orașele de dimensiuni medii, unde majoritatea populației lucrează la stat sau pentru o mare corporație industrială; satele – atât de izolate, încât Vladimir Putin este la fel de real pentru ei „precum au fost băieții aceia de pe Muntele Olimp pentru ciobanii eleni”; și „republicile etnice”, care, „în sensul acestui exercițiu, pot fi încadrate în ultimele două categorii”.
Cei din centrele urbane occidentalizate știau încă de pe 24 februarie proporțiile a ceea ce Putin declanșase în Ucraina, susține Mihail Pirogovski.
Restul categoriilor pot fi descrise prin „date economice seci”: „trai de pe-o zi pe alta, fără bani puși deoparte, folosindu-se încă de magazia din curte și bazându-ne pe lemne de foc pentru a se încălzi —20-25% din populația rusă”.
„Ei sunt adesea muncitori, «amărâții», care trăiesc sub pragul sărăciei, în ciuda faptului că au un loc de muncă. 150 de dolari este considerat un salariu lunar decent pe treptele de jos. Speranța de viață și vârsta de pensionare sunt aproximativ aceleași pentru bărbații ruși, așa că este o cursă strânsă între moarte și pensionare”, scrie Pirogovski.
Aceasta este Rusia de „dincolo de marile orașe, în localități precum Bîisk sau Porkhov”.
„Sunt toate acele orașe gri pe gri și cu drumuri ca distruse de bombardamente. Te-ai născut acolo? Tatăl tău alcoolic a bătut-o pe bunica ta pentru pensia ei de 150 de dolari, iar colegii tăi drogați trăgeau pe nas în a VIII-a în fundul clasei. Colectarea de fier vechi era o alternativă onorabilă la furtul mic, deși metalul trebuia oricum furat. Cercul tău social purta trening Adidas, o treime trecuse pe la pârnaie. Sunt șanse să cunoști pe cineva care a ucis pe cineva. Cu siguranță ai cunoscut pe cineva care a băut pe cineva până la moarte (poate că era tatăl tău). Și în loc de o generație vârstnică din care să te inspiri, ai doamne cu părul permanent, umflate de la dieta lor ieftină pe bază de macaroane, cocoșate și cu ochii morți înainte de-a împlini patruzeci de ani. Undeva, oamenii conduceau Ferrari-uri, dar șansele tale ca să devii sunt la fel de probabile ca o plimbare cu SpaceX Dragon”, subliniază Pirogovski.
Tinerii din aceste locuri uitate de lume sunt cei care acoperă „un procent disproporționat din forța invadatoare rusă din Ucraina”.
„Combinat cu simplul fapt că războiul generează atrocități, în special un război retro ca acesta, să ne mai mirăm că atât de mulți soldați ruși, în special pălmașii — dar și unii comandanți — au apelat la crime de nespus? Nespus pentru tine și pentru mine; pentru ei era doar o altă joi – chiar și pe timp de pace. Cei puțini care au prins cumva importanța moralei, au scăpat și nu s-au uitat niciodată înapoi. Sau sunt morți. Morala nu favorizează supraviețuirea în Bîisk și Porkhov.”
Rușii și IKEA
În privința rușilor care au luat cu asalt IKEA înainte de sistarea activității companiei pe piața rusă, Pirogovski notează că aceștia reprezintă „nucleul națiunii”, aproximativ „60%, după socoteala mea brută”.
„Acesta este un grup important. Oamenii din turnurile de cărămidă roșie sunt îngroziți de revolta populară și tot ceea ce fac întotdeauna ia în considerare sprijinul public larg, chiar dacă îl obțin prin minciuni și constrângere. Ce cred ei? Este ca gluma aia că regimul din Rusia unul de «realism ipotecar»: toată lumea înțelege totul, dar toți au împrumuturi de plătit. Rusia este străină de prosperitate. Întotdeauna a fost. Chiar și fără a ne întoarce la vremurile țarului Alexis, a fost o călătorie incontestabil dură din 1914. Generația vie încă are traume colective de la începutul anilor 1990”, argumentează Mihail Pirogovski.
Și apoi, în ultimele două decenii, „un credit ipotecar și o mașină ieftină au devenit o posibilitate”.
Pirogovski subliniază: „Pur și simplu nu apreciem cât de mult înseamnă asta pentru clasa de mijloc din Rusia. Mizeria celor 20% din pătura inferioară rămâne calitatea implicită a vieții la care se așteaptă majoritatea națiunii. Dar, în schimb, a venit o acumulare a tuturor lucrurilor mărunte care, împreună, duc – sau cel puțin promit – o schimbare calitativă. Un smartphone; Lego și o petrecere la un McDonald’s de ziua copilului tău; o mașină pe care să o conduci spre casă. Acesta a fost, de fapt, acel sentiment de stabilitate despre care Putin tot vorbește. Acum Rusia de Mijloc vrea doar să fie lăsată în pace. Și-a scornit o mică oază de pace și confort, ceea ce a necesitat un efort herculean. Acum nu poate găsi puterea mentală pentru a acționa sau a-i păsa de altceva.”
Rușii din clasa de mijloc nu sunt anti-război deoarece „nu au energia pentru o poziție politică, cu atât mai puțin pentru acțiune”, crede Mihail Pirogovski. „Și nici nu sunt agresivi. În plus, ești de partea a ceea ce-ți provoacă teamă – autoritățile –, așa că ele nu te vor hăitui. Și negi ororile războiului pentru că acceptarea lor ar perturba mica lume confortabilă pe care ți-ai construit-o cu atâta osteneală.”
„Acesta este motivul pentru care teoria populară conform căreia Rusia este în pragul neofascismului nu este convingătoare. Oamenii atomizați sunt mai ușor de adunat într-o mulțime totalitară, dar apelul la arme ar trebui să rezoneze cu unele aspirații subiacente, posibil nearticulate, în cadrul populației. Rușii își doresc doar IKEA înapoi și bilete la cel mai recent film din seria Avengers”, conchide Pirogovski.

