The Spectator: De ce Kremlinul se teme de mulțimea antisemită din Daghestan

Redăm editorialul lui Mark Galeotii.

***

În timp ce războiul din Gaza continuă să aibă repercusiuni la nivel mondial, o mulțime din orașul Mahacikala, din sudul Rusiei, a luat cu asalt aeroportul local, după ce s-a răspândit vestea că un zbor de la Tel Aviv urma să aterizeze. Dincolo de pasiunile exacerbate ale musulmanilor din întreaga lume, acest incident demonstrează, de asemenea, provocările specifice pentru Rusia multietnică.

Tensiunile din regiunile predominant musulmane din Caucazul de Nord au crescut în ultimele zile. Săptămâna trecută, a avut loc un atac incendiar asupra unui centru evreiesc aflat în construcție în Nalcik, capitala Kabardino-Balkariei. Sâmbătă, un miting în Cierkessk, capitala Karaciaievo-Cerkessia, a cerut ca rezidenților din Israel să li se interzică intrarea în regiune, în timp ce un altul în orașul Derbent din Daghestan a reacționat la zvonurile conform cărora refugiații din Israel ar fi fost relocați în hoteluri locale.

Incidentul de la Mahacikala a fost cel mai grav de până acum. Sute de persoane, care scandau sloganuri antisemite și fluturau steaguri palestiniene, au luat cu asalt aeroportul, blocând pista de aterizare. Unii au început să verifice pașapoartele pasagerilor pentru a vedea dacă sunt israelieni. După o scurtă perioadă de paralizie, autoritățile au reacționat cu fermitate. Aeroportul a fost închis, comunicațiile din zonă au fost blocate și a fost desfășurată poliția antirevoltă a Gărzii Naționale. În violențele care au urmat, peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv 9 ofițeri de poliție, iar 60 de protestatari au fost reținuți. Este posibil să urmeze și alte arestări, deoarece poliția folosește un software de recunoaștere facială pentru a cerceta imaginile de pe camerele de supraveghere din aeroport. Alexander Bastrîkin, șeful Comitetului național de anchetă, a preluat personal cazul.

Oficialii locali au încercat să meargă pe o funie delicată spânzurată între alienarea sentimentelor musulmane locale în turbulentul Caucaz de Nord și orice altceva care ar putea să provoace noi violențe interetnice. De exemplu, într-o declarație a autorităților locale se spunea că, deși „nu este ușor pentru fiecare dintre noi să asistăm la masacrul unei populații civile, poporul palestinian, cu toate acestea, îi îndemnăm pe locuitorii republicii să nu cedeze la provocările grupurilor distructive și să nu creeze panică în societate”.

Dar acest incident i-ar putea forța pe aceștia – și pe Moscova – să adopte o poziție mai fermă. În parte, din pricina impactului potențial periculos al violenței interetnice, determinată în mare parte de extremismul musulman. Rusia are o istorie întunecată de pogromuri împotriva populației evreiești, dar atitudinile s-au schimbat cu adevărat în ultimii ani. Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că Putin însuși – în ciuda unor derapaje recente – s-a opus cu fermitate antisemitismului societal. Centrul de coordonare al musulmanilor din Caucazul de Nord, afiliat la stat, a declarat deja că îndemnurile la atacuri împotriva evreilor sunt „contrare spiritului religiei islamice și tradițiilor popoarelor din Caucazul de Nord. Antisemitismul nu își are locul în Caucazul de Nord multinațional”.

Dar mai este și gradul în care această problemă este transformată în armă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transformat-o rapid într-un punct de propagandă, punând incidentul pe seama a ceea ce el a numit „cultura generalizată a urii față de alte națiuni” din Rusia. În schimb, Serghei Melikov, șeful Republicii Daghestan, a sugerat că violențele au fost instigate de Ucraina. Deși nu există nicio dovadă a vreunui rol al statului ucrainean, canalul Telegram Utro Dagestan, care a răspândit zvonuri privind sosirea refugiaților israelieni și care, de atunci, a dublat sprijinul acordat revoltei, fiind luat în vizor de Melikov, care a afirmat că deține „informații absolut fiabile și deschise conform cărora canalul Utro Dagestan este condus de pe teritoriul Ucrainei de către trădători”.

Probabil că se referea la fostul parlamentar rus, Ilia Ponomarev, care se află acum la Kiev și care este un dușman declarat al Kremlinului. Pe lângă faptul că este afiliat la Legiunea pentru Libertatea Rusiei, o unitate de ruși care luptă pentru Kiev, cu un nume grandios, el a recunoscut, de asemenea, că are legături cu persoane care organizează atacuri teroriste în Rusia. El a avut cu siguranță legături cu protestele din Daghestan și a recunoscut anterior că a oferit sprijin către Utro Daghestan, deși a afirmat mai recent că nu a mai avut legături cu canalul din toamna anului trecut.

Bineînțeles, Moscovei îi convine să prezinte protestele ca fiind rezultatul unor masinații ucrainene sinistre, la fel cum îi convine Kievului să le folosească pentru a demoniza Rusia ca pe un tărâm al prejudecăților și al urii. Cu toate acestea, Kremlinul se teme în mod clar că intensificarea violenței musulmane nu numai că va complica și mai mult relația sa cu Israelul, dar riscă să destabilizeze și Caucazul de Nord. De asemenea, se teme că aliații și agențiile de informații ucrainene, care și-au demonstrat deja disponibilitatea de a comite acte de sabotaj și subversiune în interiorul granițelor Rusiei, au puține motive să nu exacerbeze această problemă. Acest lucru face ca această criză să devină o problemă gravă de securitate.

Autoritățile ruse nu ascund acest lucru sub preș. Este un subiect principal în mass-media guvernamentală, iar implicarea personală a lui Bastrîkin atestă importanța sa. Melikov susține că revolta a fost „un cuțit în spate pentru personalul nostru militar, care astăzi apără întreaga noastră țară în cadrul operațiunii militare speciale” din Ucraina, astfel încât „cei care au ieșit ieri la așa-zisul miting de protest au jucat pentru inamic”. Această declarație a beneficiat de o acoperire considerabilă, un alt semnal că acțiunile mulțimii vor fi tratate mai degrabă ca trădare decât ca o simplă dezordine.

La urma urmei, nu numai că Federația Rusă găzduiește cea mai mare populație musulmană din Europa, reprezentând probabil 10 % din populația totală, dar această pondere este în creștere, având în vedere disproporția dintre ratele de natalitate. Musulmanii sunt, de asemenea, reprezentați în mod disproporționat în cadrul armatei, având în vedere atât numărul de bărbați musulmani tineri, cât și sărăcia din multe dintre regiunile lor de origine. Într-un moment în care forțele armate ale Rusiei sunt angajate în Ucraina, iar viitoarea stabilitate a Ceceniei este pusă sub semnul întrebării, având în vedere zvonurile privind starea de sănătate precară a conducătorului de război local Ramzan Kadîrov, orice lucru care riscă să aducă mai multe turbulențe în regiune este un coșmar pentru Kremlin.