Un ceas epigenetic care prezice evoluţia pacienţilor cu cancer, creat de o echipă internaţională de cercetători

Studiul, la care au participat 32 de oameni de ştiinţă de la 16 instituţii din şase ţări, publicat de jurnalul Nature Cancer, a fost coordonat de Ińaki Martín-Subero, cercetător la Institutul de Investigaţii Biomedice August Pi i Sunyer (Idibaps) al Spitalului Clinic din Barcelona, în cadrul căruia conduce grupul de epigenetică.

Pentru a dezvolta acest instrument de predicţie, cercetătorii şi-au pus întrebarea dacă primele etape ale dezvoltării unei tumori pot prezice creşterea sa viitoare şi, prin urmare, care este răspunsul comportamental al pacienţilor.

Potrivit lui Martín-Subero, „se poate spune că genomul, care este enciclopedia vieţii prezente în fiecare celulă, este compus din două tipuri de cărţi, o carte deschisă ce conţine genele active şi o carte închisă, care conţine genele silenţioase”.

„Am observat că schimbările epigenetice care au loc în cartea închisă păstrează memoria ocultă a dezvoltării celulare”, a spus el.

Cercetătorii au studiat în detaliu alterările epigenetice în cazul a peste 2.000 de pacienţi cu diferite tipuri de leucemii şi limfoame şi au descoperit că de fiecare dată când se reproduc celulele lasă în urmă mici markeri în „cartea închisă” a genomului. Ca urmare, cu cât celulele se divizează mai mult cu atât acumulează mai mulţi markeri.

Martí Duran-Ferrer semnalează că, „având în vedere că schimbările epigenetice asociate dezvoltării celulare sunt cumulative” s-a putut dezvolta un ceas epigenetic care arată cu cât s-au multiplicat celulele în trecut.

„Am observat că acest ceas a avansat mult în trecut şi că ar trebui să avanseze şi în viitor, iar acest lucru îl asociază direct cu prezenţa anumitor mutaţii genetice şi cu agresivitatea clinică asupra pacienţilor”, a spus cercetătorul spaniol.

Până în prezent, schimbările epigenetice din „cartea închisă” a genomului erau considerate însoţitori silenţioşi ai procesului de transformare tumorală, fără nicio implicaţie clinică.

Potrivit lui Martín-Subero, studiul demonstrează că „schimbările epigenetice acumulate în cartea închisă a genomului tumorilor sunt importante, având în vedere că prezic comportamentul clinic viitor al pacienţilor”.

„Celulele cancerului scriu o mare parte din istoria acestei cărţi închise”, a precizat el.

(sursa: Agerpres)