Pavel Luzin, expert în relații internaționale, despre încercările Rusiei de a-și reface forța militară: Este o condamnare la eșec

Redăm argumentele expertului.

***

Kremlinul adoptă măsuri pentru a restabili o parte din puterea sa militară pierdută, acordând prioritate cantității în locul calității în eforturile sale de fabricare a armamentului. Cu toate acestea, creșterea productivității corporațiilor naționale de apărare este dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Multe lucruri sunt dezvăluite prin examinarea bugetului de apărare al Rusiei. Bugetul planificat pentru 2022 al apărării naționale (ND) era de 3,51 trilioane de ruble (57,4 miliarde de dolari), dar a crescut la 3,85 trilioane de ruble după ce a început invazia totală. În plus, 2,82 trilioane de ruble au fost planificate pentru securitatea națională și aplicarea legii (NSLE).

Acest din urmă element joacă un rol semnificativ în analiza cheltuielilor militare ale Rusiei, deoarece garda națională rusă (Rosgvardia), inclusiv unitățile sale cecene, plus unele unități ale FSB și alte agenții de aplicare a legii, sunt direct implicate în război. Se presupune că mercenarii ruși, precum grupul Wagner, sunt finanțați indirect și cel puțin parțial de acest element al bugetului, care se poate ridica la o treime din cheltuielile NSLE. Restul, aproximativ 60% – 65%, este de obicei alocat pentru Ministerul Afacerilor Interne (poliție, serviciul de migrație etc.), Ministerul Justiției, furnizorii de servicii de urgență, închisori, procurori și alte servicii, în mare parte absente din Ucraina.

Bugetul este mai mare decât în anii precedenți și, în mod inevitabil, acest lucru este din pricina pierderilor materiale uriașe din Ucraina, pierderilor financiare continue ale industriei de apărare și deciziei Kremlinului de a face Rusia mai autoritară atât din punct de vedere economic, cât și politic.

Agresiunea a schimbat echilibrul fragil al bugetului apărării. Actualizările lunare ale cheltuielilor pentru apărare și securitate națională au fost clasificate începând cu luna iunie, dar înainte de asta cheltuielile pentru apărarea națională numai în perioada ianuarie-aprilie au fost de 1.600 de miliarde de ruble, aproximativ 500 de miliarde de ruble lunar în perioada martie-aprilie. Acest lucru a fost semnificativ mai mare decât în anii precedenți, iar extrapolarea sa dă un total de cel puțin 5,5-5,6 trilioane de ruble până la sfârșitul anului. În ciuda unei scurgeri de informații recente din partea guvernului rus care indica faptul că cheltuielile naționale de apărare vor ajunge la 4,68 trilioane de ruble în acest an, cheltuielile suplimentare numai pentru achiziția de armament au fost estimate oficial la cel puțin 600-700 de miliarde de ruble (înainte de război, ponderea achizițiilor de armament urma să fie de 1,8 trilioane de ruble pentru tot anul 2022). Cheltuielile reale ale Rusiei pentru apărarea națională vor fi inevitabil mult mai mari. Este la fel de rezonabil să presupunem că și cheltuielile pentru securitatea națională și aplicarea legii vor fi mult mai mari.

Aceste turbulențe financiare pot deveni și mai grave pe măsură ce deficitul bugetar crește. Veniturile fiscale au fost planificate inițial la 25 de trilioane de ruble, iar cheltuielile la 23,69 trilioane de ruble. Cu toate acestea, în noiembrie, veniturile planificate au rămas neschimbate, în timp ce cheltuielile totale sunt acum planificate la 29.000 de miliarde de ruble.

Planificarea bugetară a Kremlinului pentru 2023 nu arată nicio îmbunătățire. În octombrie, propunerea de buget presupunea 4,98 trilioane de ruble pentru apărarea națională și 4,42 trilioane de ruble pentru securitatea națională și aplicarea legii, creșteri uriașe față de cele 3,5 trilioane de ruble și 2,97 trilioane de ruble din planificarea preliminară pentru 2023. Până în noiembrie, cheltuielile planificate pentru apărarea națională pentru 2023 au depășit 5,1 trilioane de ruble, o creștere de 46% față de cifra inițială.

Ponderea achizițiilor de armament aici este semnificativă, dar nu poate deveni un „schimbător de joc” în restabilirea puterii militare a Rusiei.

Oficialii și managerii din sectorul apărării declară că industria de apărare este pregătită să recupereze toate pierderile pe măsură ce guvernul își mărește bugetul pentru achiziții de armament.

În 2022, achizițiile de armament se vor ridica la cel puțin 2.500 de miliarde de ruble după toate corecțiile bugetare cunoscute și ar putea chiar depăși această cifră. Achizițiile de armament în 2023 vor fi nu mai puțin de 2,5-2,6 trilioane de ruble, conform informațiilor actuale, și pot fi, de asemenea, mai mari. Cu toate acestea, o parte din aceste cheltuieli va trebui să compenseze scăderile probabile ale exporturilor de arme.

În august, Rosoboronexport, filiala corporației de stat de apărare Rostec și monopolul comerțului cu armament al țării, se aștepta la vânzări de armament de mai puțin de 11 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2022 (în 2020 au fost 13 miliarde de dolari), iar exporturile totale de armament abia vor depăși 12 miliarde de dolari.

În plus, Rusia susține exporturile de arme prin împrumuturi subvenționate, oferindu-le clienților săi posibilitatea de a amâna plățile timp de ani de zile, în timp ce convertește contractele de export din monede naționale mai puțin stabile (de fapt, în ruble.) Prin urmare, cifrele anuale pentru exporturile de arme nu se traduc în venituri reale.

Între timp, industria de apărare rusă generează pierderi nete de ani de zile. De exemplu, volumul împrumuturilor neperformante ale industriei a depășit 1,7 trilioane de ruble în perioada 2016-2020, responsabilitatea finală revenind guvernului. Nu există nicio dovadă că întreprinderile din domeniul apărării și-au îmbunătățit eficiența economică în 2021-2022. În consecință, chiar dacă bugetul pentru armament crește, acest lucru schimbă puțin în economia producției rusești de apărare ⸺ nu face decât să astupe găurile din bilanțul financiar deja păgubos al industriei.

Oficialii călătoresc acum intensiv de la o fabrică de apărare la alta, încercând să gestioneze multiplele probleme care apar pe liniile de producție. Principala provocare este cum să mențină productivitatea. Orice speranță de a o crește efectiv pare aproape imposibilă. Singura modalitate de a face acest lucru ar fi simplificarea producției și acordarea de prioritate armamentului învechit. Astfel, Rusia va moderniza 800 de tancuri de luptă T-62 în următorii trei ani. Aceste tancuri au fost introduse pentru prima dată în 1961, în același an în care a început construcția Zidului Berlinului.

Aceeași abordare este o posibilitate ipotetică doar pentru tancurile de luptă și vehiculele blindate, nu și pentru avioanele de luptă, elicopterele, rachetele, artileria și alte sisteme. De exemplu, dacă Rusia poate produce anual 15 elicoptere de luptă Ka-52, nu poate crește rapid această cifră la 20-25 de elicoptere pentru a acoperi pierderile din Ucraina (care se ridică la cel puțin 27). Acest lucru este valabil mai ales având în vedere dependența continuă a Rusiei de aprovizionarea cu motoare de elicoptere de fabricație ucraineană.

Cu toate acestea, problema în acest caz nu este doar lipsa de componente, tehnologie și echipamente industriale importate, ci și lipsa capitalului uman. Autoritățile ruse estimează că deficitul total de forță de muncă actuală în sectorul apărării este de 400.000 de persoane.

Prin urmare, pierderile suferite de armata rusă în timpul invaziei sale în Ucraina sunt ireversibile.