Deficitul bugetar, în creștere. Lipsa banilor din bugetul public produce consecinţe negative asupra fiecăruia dintre noi, explică analiştii

Dacă în august, deficitul bugetar era de 2,65% din PIB, la finalul lui septembrie, gaura din buget a crescut cu aproape un punct procentual și a ajuns la 3,55 %. Astfel, diferența dintre venituri și încasări este de 56 de miliarde de lei.

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor (preluare din emisiunea Banii, Azi): Am avut o serie de cheltuieli pe care nu le-am putut evita în cursul lunii septembrie, discutăm despre cheltuielile cu dobânda, care a fost la un nivel record, de 2,6 miliarde lei, cheltuielile care țin de compensația prețului la facturile energie, de asemenea, 2,6 miliarde de lei  și a avut o scădere a ritmului lunar de încasări la buget, de aproximativ 7,5 miliarde de lei, acestea reflectându-se acum în ceea ce astăzi s-a văzut în situația execuției bugetare publicată pe site-l Ministerului Finanțelor. Și îndreptându-ne spre sfârșitul de an, în programul de convergență pe care îl avem încheiat cu UE, avem ținta de deficit bugetar de 4,4 la sută din PIB (…) Discuțiile pe care le-am avut cu Comisia Europeană pentru sfârșit de an sunt în limita a 5,5 la sută din PIB,

În acest ritm, este greu de crezut că România își va atinge ţinta de deficit bugetar de 4,4 % din PIB. Premierul Marcel Ciolacu încearcă să îi convingă pe oficialii de la Bruxelles să accepte majorarea acestei ţinte până la 5,5 % din PIB.

Premierul Marcel Ciolacu: Noi încercăm în continuare să ne încadrăm în 4,4%, asta este ținta asumată de către România. Dar avem și această discuție că e posibil să depășim acest deficit. Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%. Conform uzanțelor, el trebuie să fie cel puțin 0,5% mai mic decât 6,2%, cât a fost anul anterior.

Ce înseamnă această gaură din buget pentru omul de rând? Creșteri mai mici de salarii și pensii, plăți amânate și împrumuturi la dobânzi mai mari pe care le vom plăti tot noi peste ani.

Adrian Negrescu, analist economic: Sunt foarte mulți români care vor avea de suferit, de la pensionarii care vor primi o crestere, o indexare a pensiilor cu 13,5% sub nivelul inflației, care era de 13,8%, apoi sunt profesorii cărora li s-a promis că le cresc salariile în 2023 și iată că se mută promisiunea pentru 2024, sunt magistrații care au câștigat în instanță niște creșteri salariale, iar pe de altă parte, este publicul larg. Ne vom împrumuta și mai mult, iat în 2024, dacă lucrurile merg pe acest ritm negativ, s-ar putea să ajungem, din păcate, la mâna FMI-ului.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat pachetul de măsuri fiscale care majorează și introduc noi taxe sau elimină facilități fiscale. Iar Guvernul urmează să ia în discuție ordonanța de urgență care încearcă să facă economii pe final de an la buget.