Bogdan Aurescu, la France 24: NATO nu poate impune o zonă interzisă de zbor pentru forțele aeriene ruse, așa cum a cerut președintele Zelenski. Asta ar însemna să se implice militar în conflict

Șeful diplomației române a afirmat că negocierile ruso-ucrainene nu pot avea un rezultat atâta timp cât focul nu încetează: „Din păcate, situația din Ucraina, în ceea ce privește securitatea, devine din ce în ce mai proastă. Se pare că președintele rus continuă  agresiunea împotriva statului suveran și independent al Ucrainei, iar acest lucru este foarte regretabil.  Am văzut că acest lucru se întâmplă în ciuda rundei de consultări care a avut loc ieri (luni, n.r) între diplomații ucraineni și ruși și acest lucru este, într-adevăr, foarte regretabil. Cred că negocierile nu pot avea un rezultat atâta timp cât focul continuă.  Situația este foarte dificilă și sper că apelurile comunității internaționale vor fi ascultate de președintele Putin.”

Bogdan Aurescu a declarat că amenințarea nucleară de care a făcut uz președintele rus în ultimele zile este una inacceptabilă și condamnată de comunitatea internațională, dar a precizat că nu crede că va fi urmată de punerea în aplicare: „Este un gest extrem de iresponsabil să ameninți cu utilizarea armelor nucleare. Nu cred că în secolul 21 ar trebui să facem astfel de amenințări. Personal, nu sunt convins că această amenințare ar fi urmată de utilizarea efectivă a armelor nucleare. Totuși, amenințarea cu utilizarea armelor nucleare este complet  inacceptabilă și a fost condamnată ca atare de comunitatea internațională. Personal, am condamnat acest lucru în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 27 februarie și toți colegii mei au făcut același lucru.”

În ceea ce privește solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca NATO să impună o zonă interzisă de zbor pentru a opri forțele aeriene ruse, ministrul român de externe a declarat că acest lucru ar însemna că Alianța se implică militar în conflict: „Poziția e NATO a fost destul de clar exprimată și de alți Aliați.  Acest lucru ar însemna că NATO ar fi implicată direct în acest conflict militar și acest lucru nu se poate întâmpla, întrucât Ucraina nu este membră a Alianței Nord-Atlantice.  Ar însemna ca NATO să fie direct implicată în  confruntarea militară.”

Aurescu nu crede că prezența mai multor  trupe și armament NATO care vor fi dislocate în România în zilele următoare poate fi considerată o provocare de către Federația Rusă:  „Nu poate fi văzută ca o provocare sau ca un demers  de escaladare. Ceea ce am făcut din 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, pe Flancul Estic, a fost un răspuns, o reacție de autoapărare. A fost o reacție care, de fapt, construiește postura de descurajare și apărare a NATO de pe Flancul Estic din cauza acțiunilor întreprinse de Rusia. Comparând dimensiunea forțelor, aproximativ 15.000 de trupe NATO pe Flancul Estic, cu peste 150.000 de militari ruși în bazinul Mării Negre, cred că este destul de clar că ceea ce face NATO pe Flancul Estic nu este deloc o provocare față de Rusia, ci mai degrabă un răspuns legitim al Alianței Nord-Atlantice în beneficiul securității Aliaților de pe Flancul Estic.”

Oficialul român a punctat că tocmai această criză provocată de Rusia a accelerat procesul de întărire a Flancului Estic: „Am cerut de ceva vreme consolidarea poziției NATO pe Flancul Estic, dar această criză a accelerat acest proces. Și continuăm să cerem mai multe trupe și mai multe echipamente pe teritoriul României, în partea de Sud a Flancului de Est, care este cel mai expus. România are cea mai lungă graniță aliată, graniță terestră cu Ucraina – avem 640 de kilometri de graniță cu Ucraina, avem Crimeea la aproximativ 300 de kilometri de coasta României peste bazinul de nord-vest al Mării Negre. Și cred că este foarte legitim să avem mai multe trupe NATO în România. Soldații americani au sosit deja, armata franceză vine zilele acestea în România, alți Aliați, precum Belgia, vor desfășura forțe în România. Cred că este foarte important să vedem că solidaritatea aliată funcționează. Salutăm sosirea și mai multor  Aliați în România, în partea de sud a Flancului estic, la Marea Neagră, pentru că, într-adevăr, avem nevoie de o asemenea descurajare și apărare în fața a ceea ce face Rusia în vecinătatea noastră directă.”

Șeful diplomației române a dat asigurări că românii nu au de ce să se teamă de război, deoarece România, ca membru NATO, beneficiază de garanții de securitate: „Considerăm că România și cetățenii români nu au de ce să se teamă, pentru că suntem acoperiți de garanțiile de securitate care sunt consacrate în articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Apărarea colectivă, care este garantată de NATO și de forțele aliate, este fermă.  Dar, într-adevăr, situația de securitate în ansamblu se deteriorează. De aceea, așa cum am discutat anterior, are loc consolidarea Flancului Estic, iar măsurile luate de NATO, din nou, nu sunt altceva decât un răspuns la atitudinea agresivă a Rusiei.”

Bogdan Aurescu a reiterat  că România susține integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. „România susține perspectiva europeană a Ucrainei nu doar ca o consecință a acestei crize. Susținem asta de ceva timp. România a fost primul stat membru al UE care a ratificat, în urmă cu câțiva ani, Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător al Ucrainei cu UE.  Susținem nu doar perspectiva europeană a Ucrainei, ci și a Republicii Moldova și a Georgiei. Considerăm că locul acestor țări este în cadrul Uniunii Europene. Așadar, acordarea perspectivei europene, reafirmarea perspectivei europene a acestor țări este o problemă prioritară pentru România. Acest lucru a fost deja exprimat ca atare și subliniat într-o manieră foarte hotărâtă de către președintele Iohannis. Desigur, aderarea în sine este  un proces lung, care necesită multe reforme în țările candidate. Dar suntem foarte hotărâți să le ajutăm în acest proces”, a precizat ministrul de Externe român.