Administraţia Prezidenţială, nevoită să apeleze la operatori privați de transport aerian, din cauza dificultăţilor de colaborare cu TAROM. Palatul Cotroceni, precizări privind zborurile oficiale ale lui Klaus Iohannis

În legătură cu detaliile referitoare la planificarea și asigurarea transportului aerian al Președintelui României și al delegației oficiale conduse de șeful statului cu ocazia vizitelor oficiale și de stat în Japonia și Singapore, precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea și executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare, se arată în răspunsul Administrație Prezidențiale.

Administraţia Prezidenţială este nevoită să apeleze la operatori privați de transport aerian, din cauza dificultăţilor de colaborare cu TAROM, dificultăţi apărute după anul 2017.

„În ceea ce privește selecția aeronavei pentru executarea zborului special, precizăm că tipul aeronavei este stabilit în funcție de opțiunile disponibile și de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport și raza de acțiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecție și Pază verifică îndeplinirea condițiilor de siguranță și securitate aeronautică impuse de legislația aferentă executării zborurilor speciale”, precizează sursa citată.

Până în anul 2010 zborurile speciale au fost asigurate de ROMAVIA, însă de atunci compania a intrat în insolvenţă şi nu a mai făcut zboruri speciale. Pentru că nu a mai existat o aeronavă destinată zborurilor speciale ale preşedintelui României, acestea au fost asigurate de TAROM şi de alţi operatori aerieni, fapt care a determinat probleme în asigurarea de aeronave şi costuri mari pentru instituţiile beneficiare, se mai arată în răspunsul Administraţiei Prezidenţiale.

Administraţia Prezidenţială arată că a fost preocupată, încă de la începutul primului mandat al lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României, de identificarea şi operaţionalizarea unei soluţii optime pentru executarea zborurilor speciale pentru toţi beneficiarii legali, ţinând cont de faptul că lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern, în cadrul acţiunilor oficiale ale României.

În context, se precizează că, pe 11 mai 2015, după sesizarea dificultăţilor impuse de lipsa unei aeronave destinate operării zborurilor speciale, Administraţia Prezidenţială a transmis Guvernului României un document conceptual numit Poziţia Administraţiei Prezidenţiale cu privire la transportul aerian al demnitarilor – înfiinţarea unei structuri dedicate executării zborurilor speciale. Pe baza documentului întocmit de către Administraţia Prezidenţială, problematica asigurării zborurilor speciale a fost analizată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 9 iunie 2015, care a aprobat înfiinţarea unei structuri, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, pentru executarea zborurilor speciale.

Potrivit sursei citate, iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi hotărârea CSAT au determinat reluarea activităţii Comisiei interministeriale pentru negocierea achiziţionării unei aeronave, a produselor şi serviciilor aferente în scopul constituirii unei capabilităţi destinate executării zborurilor speciale, înfiinţate prin Decizia prim-ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Administraţia Prezidenţială reaminteşte că, după constatarea unor deficienţe procedurale şi legale determinate de activitatea Comisiei menţionate, Guvernul României a aprobat, în şedinţa din 4 mai 2016, Memorandumul cu tema: „Anularea Deciziei Prim-Ministrului nr. 472/2013 şi înfiinţarea unei comisii 3/3 interinstituţionale pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate zborurilor speciale”. Sursa citată indică faptul că, prin Decizia prim-ministrului nr. 192/23.05.2016, a fost înfiinţată Comisia interinstituţională pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate executării zborurilor speciale.

„În consecinţă, ca urmare a activităţilor şi demersurilor realizate în anii 2015 şi 2016 de membrii Comisiilor interinstituţionale înfiinţate prin Decizia prim-Ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Decizia prim-Ministrului nr. 472/2016, pentru eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în modul de asigurare a executării zborurilor speciale, a fost elaborată Concepţia pentru constituirea, în mod etapizat, a capabilităţii aeriene destinate executării zborurilor speciale. Această concepţie, realizată cu implicarea activă a Administraţiei Prezidenţiale, a fost aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2016 şi vizează, în forma sa finală, constituirea etapizată şi operaţionalizarea unei capabilităţi sustenabile, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, destinate executării zborurilor speciale. Constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată până în prezent”, explică Administraţia Prezidenţială.

RĂSPUNSUL INTEGRAL AL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE:

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat în perioada 6 – 8 martie o vizită oficială în Japonia, iar pe 9 şi 10 martie s-a aflat într-o vizită de stat în Republica Singapore, zborul fiind asigurat în ambele cazuri de o aeronavă privată.