Angela Merkel nu regretă modul în care a gestionat relația cu Vladimir Putin: Ucraina nu era pregătită pentru NATO în 2008, iar pentru Putin ar fi fost o declarație de război

Într-un interviu citat de The Guardian, Merkel afirmă că o Ucraina condusă de oligarhi și imatură democratic ar fi fost mai puțin pregătită pentru o invazie decât este acum.

„M-aș simți foarte rău să fi spus: „Nu are rost să vorbesc cu acel bărbat [Putin]”, a  declarat Angela Merkel marți seara, într-un interviu pe scena teatrului Berliner Ensemble realizat de jurnalistul Alexander Osang de la Der Spiegel – prima ei apariție publică de când a părăsit scena politică în urmă cu jumătate de an.

„Este o mare tragedie că nu a funcționat, dar nu mă învinuiesc pentru că am încercat”, a adăugat fostul cancelar, într-un răspuns neobișnuit de sincer din partea unui politician care rareori vorbea liber în timpul mandatului, notează publicația britanică.

Întrebată dacă regretă că s-a opus planului din 2008 condus de SUA privind aderarea Ucrainei și Georgiei, Merkel a răspus: „Ucraina nu era atunci țara pe care o cunoaștem azi. Era o Ucraina foarte divizată… chiar și forțele reformiste [Iulia] Timoșenko și [Viktor] Iuscenko erau în dezacord. Nu era o țară cu o democrație întărită din interior.”  Merkel a adăugat că la acea vreme Ucraina era „condusă de oligarhi”.

Fostul cancelar german a explicat că, din perspectiva președintelui rus, planul „era o declarație de război”. Deși nu împărtășea  perspectiva lui Putin, Merkel spune că „știa cum gândește” și „nu a vrut să-l provoace în continuare”.

Fostul politician german susține că a blocat drumul Ucrainei către aderarea la alianța militară gândindu-se la binele țării: „Nu poți deveni membru NATO de la o zi la alta. Este un proces și am știut că în timpul acestui proces Putin ar fi reacționat și nu ar fi fost bine pentru Ucraina.”

VEZI ȘI Cei 12 germani care au făcut „galerie” regimului Putin. Un top realizat de Politico

Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015 au fost semnate de președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, pentru a ajunge la o înțelegere politică în estul Ucrainei, dar de atunci au fost criticate pentru că forțau concesii în timp ce țara nu era pregătită din punct de vedere militar.

Merkel apără Acordurile, despre care spune că i-au dat timp Ucrainei: „Au calmat situația și i-au oferit Ucrainei timp să se dezvolte și să fie țara de acum”.

Ea l-a lăudat pe președintele Volodimir Zelenski pentru modul în care conduce țara în timpul războiului și a spus că el reprezintă o nouă Ucraina.

Întrebată dacă presupusa bunăvoință a Germaniei față de Kremlin l-a încurajat pe Putin,  Merkel a spus că a simțit problemele geopolitice create de prăbușirea Uniunii Sovietice  de-a lungul celor 16 ani la putere: „Războiul Rece nu s-a putut încheia corect… Rusia a rămas o problemă.”

Merkel spune că a început să ia în serios posibilitatea unei invazii  încă din ultimele ei săptămâni de mandat, când a participat la summitul G20 de la Roma, în timp ce guvernul succesor al lui Olaf Scholz era încă în proces de formare.  „Au fost indicii și am vorbit mult despre asta”,  spune fostul cancelar, în vârstă de 67 de ani, adăugând:  „Mi-am dat seama că Putin terminase cu acordurile de la Minsk”.

În timp ce Merkel a condamnat clar războiul de agresiune al Rusiei, ea a părut, de asemenea, să sugereze că o parte din vină ar aparține Occidentului, notează The Guardian.

„Ceea ce s-a întâmplat este o greșeală uriașă din partea Rusiei… o încălcare a tuturor regulilor dreptului internațional care ne permit să coexistăm în pace în Europa. Dacă am începe să trecem prin fiecare secol argumentând ce teritoriu îi aparține cui, atunci am fi în război non-stop. Nu împărtășesc opinia domnului Putin,  să fie foarte clar. Dar noi nu am reușit să creăm o arhitectură de securitate care ar fi putut preveni asta [războiul din Ucraina].  Trebui să ne gândim la acest lucru” – a afirmat Angela Merkel în interviu.

Fostul politician a respins criticile potrivit cărora sub conducerea ei Germania a trăit cu iluzia că o Rusie agresivă militar ar putea fi democratizată prin extinderea legăturilor comerciale cu vestul.

„Nu credeam că Putin ar putea fi schimbat prin comerț”, a spus Merkel, adăugând că a avut  convingerea că, dacă cooperarea politică era imposibilă, ar fi fost rezonabil să existe măcar  legături economice cu Moscova.

După declanşarea invaziei ruse în Ucraina,  fosta şefă a guvernului de centru-dreapta german a fost acuzată că a sporit dependenţa Europei faţă de energia rusă, în special promovând construcţia gazoductului Nord Stream 2, în pofida rezervelor partenerilor săi europeni şi americani.

Gazoductul, menit să dubleze capacitatea de aprovizionare a Germaniei cu gaz rusesc, a fost în final suspendat după declanşarea agresiunii ruse asupra Ucrainei, fără a fi dat în exploatare.

The Guardian notează că modul în care Merkel apără extinderea legăturilor economice cu Rusia pare  în contradicție cu afirmația ei că i-a avertizat pe alți politicieni că Putin avea sentimente de animozitate față de modelul occidental de democrație și că voia  să „distrugă Europa”.

Fostul lider al Uniunii Creștin Democrate (CDU) a recunoscut că țările europene nu au cheltuit suficient pentru armatele lor, dar  a respins criticile conform cărora armata germană a fost slăbită în mandatele ei.

„Ce ar fi trebuit să întărim mai mult?” s-a întrebat Merkel retoric, analizând deciziile ultimelor două mandate. „[Forța militară] este singura limbă pe care Putin o înțelege. A văzut că noi, și nu doar Germania, ci și alții, nu mai aveam forța de atac din timpul războiului rece.”