BBC: Aceasta este probabil unica țară din lume în care părinții epuizați sunt ajutați de stat pentru a lupta împotriva burnout-ului

Sebastian Schwerk stătea treaz noaptea, mintea fiindu-i alertă. Tatăl său murise recent de leucemie. Schwerk i-a purtat de grijă luni întregi, împreună cu frații săi, având concomitent grijă și de propria familie. Acum mama lui avea, de asemenea, nevoie de îngrijire. Cei doi copii mai mari ai săi treceau prin pubertate. Și el își făcea griji că, în mijlocul acelui haos, mezinul nu primea suficientă atenție.

„Toate aceste probleme cauzau mult stres”, își amintește Schwerk, care este directorul creativ al unei agenții de comunicare din Dresda, Germania. „După care partenera mi-a spus: «Tu realizezi că ai dreptul de a urma o cură terapeutică?»”

Germania este probabil unica țară din lume unde părinții surmenați au dreptul legal la o cură terapeutică care durează aproximativ trei săptămâni, odată la patru ani. O astfel de cură este prescrisă de un medic, iar cheltuielile sunt acoperite în mare parte de asigurarea medicală. Mâncarea, îngrijirea copiilor și terapiile sunt incluse. În mod esențial, această cură poate fi făcută nu doar pentru a rezolva o problemă de sănătate, dar și ca o măsură preventivă pentru împiedicarea problemelor relativ minore de sănătate să evolueze în unele grave.

De exemplu, Schwerk a decis să aplice pentru o cură finanțată de asigurarea medicală, ca o măsură preventivă, dar și pentru a-și trata insomnia. „Necesitatea mea principală era de fapt să petrec cât mai mult timp cu fiul meu, fără stres, după care să revin la un mod de viață mai sănătos”, spune el. În ianuarie 2020, el și mezinul său au petrecut trei săptămâni într-o clinică de pe litoral. Schwerk a urmat cursuri de relaxare musculară progresivă și yoga, fără să fi încercat vreuna din acestea înainte. El chiar a renunțat la niște obiceiuri: „Alcoolul este complet interzis în acele clinici, fapt care poate fi dificil pentru nemți. Astfel, mi-am spus «Bine, îmi place să beau o bere după lucru, dar este de fapt o idee bună să iau o pauză de la asta timp de trei săptămâni.»”

Această cură poate părea o vacanță, dar cercetările arată că ele sunt surprinzător de eficiente în prevenirea unor afecțiuni mai grave ale sănătății. Câțiva susțin totuși că cererea crescândă ar trebui să fie un semnal de alarmă, o dovadă că tot mai mulți părinți nu fac față presiunii vieții cotidiene. Impactul pe termen lung al pandemiei de Covid-19 și a carantinelor pare să fi intensificat presiunea. „Clinicile raportează că mamele și tații internați sunt mai bolnavi acum decât înainte de [pandemie]”, spune Yvonne Bovernmann, directoarea Deutsches Müttergenesungswerk, o organizație non-profit care se află în fruntea a 70 de clinici din toată Germania care oferă cure terapeutice. „Majoritatea pacienților sunt mame. Marea majoritate a curelor sunt menite să fie preventive. Dar clinicile spun că o proporție semnificativă de femei, aproximativ 30%, ajung deja într-o stare mult mai proastă și că trebuie să le fie oferit un tratament, nu profilaxie.”

„Cele mai comune probleme sunt de natură psihologică, precum anxietatea, insomnia sau simptomele depresiei, care afectează actualmente 90% din părinții care vin la clinicile noastre”, spune Bovermann. „Mai mult decât atât, aproape toate au probleme fiziologice, cum ar fi durere la nivelul genunchilor sau al spatelui. Dar motivul pentru care merg la o clinică nu este durerea din genunchi, ci pur și simplu faptul că nu mai știu cum să facă față unei noi zile. Ele sunt într-atât de epuizate, încât au nevoie să petreacă acele trei săptămâni departe de tot, pentru a începe să se gândească «Cum să ies din această situație?»”

După cel de-al Doilea Război Mondial, Elly Heuss-Knapp, o politiciană și soția președintului Germaniei, a fondat Müttergenesungswerk, pentru a oferi ajutor mamelor surmenate. Printre primele participante se numărau mame care sufereau din cauza efectelor războiului și malnutriției, în timp ce aveau grijă de copiii și soții lor traumatizați.

În prezent, o formă diferită de stres familial atrage tot mai multă atenție în Germania și în toată lumea: burnout-ul parental.

Cercetările din toată lumea au scos în evidență impactul profund al burnout-ului parental – definit ca o stare de „epuizare copleșitoare, legată de rolul de părinte, o distanțare afectivă față de copil și un sentiment de ineficiență în calitate de părinte”. Pe lângă faptul că este stresant pentru părinți, burnout-ul crește riscul de neglijare a copiilor și violenței la adresa copiilor. Disperarea părinților poate afecta de asemenea copiii în alte moduri. Depresia părinților crește probabilitatea copiiilor de a dezvolta depresie la rândul lor și a fost asociată cu probleme comportamentale. Evaluările sănătății mintale sugerează că problema s-a agravat în timpul pandemiei de Covid-19 și a carantinelor, când mulți părinți balansau munca cu îngrijirea copiilor, în lipsa unui ajutor. Mamele și tații singuri erau sub o presiune și mai mare pe parcursul acelei perioade. De asemenea, ei erau mai susceptibili la factorii de risc pentru sănătate, o treime din mamele singure raportând simpome ale depresiei și anxietății. Părinții singuri au și o speranță de viață mai redusă comparativ cu părinții care au parteneri.

„Îngrijirea copiilor poate fi epuizantă, bineînțeles, dar nu trebuie să se transforme într-o povară adițională atât de mare încât să nu mai știi cum s-o gestionezi,” spune Bovermann. „Lucrurile nu ar trebui să fie astfel.”

Bovermann spune că în Germania una dintre probleme rezidă în așteptările sociale adânc înrădăcinate față de un singur partener – în mod tradițional față de mamă – care trebuie să stea acasă împreună cu copiii. Când țara a fost divizată, această așteptare era în mod particular predominantă în vestul Germaniei. În estul Germaniei, femeile aveau tendința de a munci, iar cercetările indică faptul că asta a avut un impact pozitiv de lungă duată asupra egalității de gen în partea respectivă a țării, chiar și la câteva decenii după reunificare.

În general, mamele salariate din Germania încă se confruntă cu o lipsă a îngrijirii eficiente a copiilor și a suportului social, spre deosebire de Franța sau țările scandinave, potrivit lui Bovermann. Tații care își doresc să-și asume jumătate din responsabilități pot fi neînțeleși. Mulți părinți au două responsabilități – să le poarte de grijă atât copiilor, cât și părinților lor aflați în etate. „Indiferent de sexul tău, dacă ai grijă de cei care au nevoie de asta, beneficiezi de foarte puțină asistență în Germania. Și asta provoacă un stres imens, care poate cauza boli.”

Cercetările sugerează că deși o cură de trei săptămâni nu poate rezolva ca prin magie aceste probleme, poate avea însă un impact puternic asupra mamelor și taților, aducând chiar beneficii de lungă durată.

„Marele avantaj al profilaxiei este că eviți o formă mai severă a bolii”, spune Claudia Kirsch, șefa unității de cercetare din Școala de Medicină Hannover din Germania, care a evaluat impactul acestor cure asupra sănătății familiei. „În cazul durerii de spate, asta presupune intervenția înainte de înrăutățirea condiției, care se poate transforma într-o durere severă, cronică. Și dacă părinții afișează semne ale surmenării, atunci trebuie să te asiguri că nu se înrăutățesc, culminând într-un burnout parental.”

Când părinții se internează într-o clinică, ei sunt evaluați și li se dă un plan individualizat cu activități și terapii, precum psihoterapie, exerciții fizice și sesiune cu sugestii pentru o rutină mai sănătoasă. Copii sunt îngrijiți și li se oferă suport pentru probleme eventuale de sănătate, în timp ce personalul se ocupă de mâncare și curățenie. După-amiaza, părinții și copiii petrec timpul împreună.

„Eu cred că această combinație este cheia succesului intervenției”, spune Kirsch. Abordarea terapeutică este esențială – în lipsa acesteia, nu ar funcționa. Cercetările indică îmbunătățiri ale problemelor fizice de care suferă părinții, precum durerea de spate, care persistă până la nouă luni după finalizarea curei, în mod special dacă părinții continuă să exerseze în viața de zi cu zi. De asemenea, copiii au beneficiat de ameliorarea unei serii de afecțiuni, precum boli dermatologice, probleme respiratorii și probleme de comportament, îmbunătățirile fiind vizibile la șase luni după cură. Evaluările pacienților au arătat că majoritatea părinților cred că aceste cure sunt benefice și cred că i-au ajutat să gestioneze probleme și să aibă grijă de sănătate în viața cotidiană.

În contextul în care este de așteptat ca beneficiile să dureze în medie până la un an, Kirsch recomandă repetarea experienței odată la câțiva ani în cazul recidivării sau agravării problemelor de sănătate.

Dovezile sugerează că aceste cure terapeutice specializate îi pot, de asemenea, ajuta pe cei mai vulnerabili părinți și copii.

Matthias Franz este un specialist în medicină psihosomatică la Spitalul Universitar Düsseldorf, care a studiat stresul psihologic al mamelor singure și copiilor lor. Potrivit lui Franz, mamele singure sunt expuse unui risc de trei ori mai mare de a avea depresie decât mamele care fac parte dintr-un cuplu. Sărăcia, care afectează preponderent mamele singure și copiii lor, exacerbează aceste probleme psihologice.

„Prin urmare, mamele singure nu doar că au grijă de unele singure de copii, dar sunt abandonate și marginalizate de societate, iar adesea ajung totalmente copleștite”, spune el. Sentimente precum singurătatea, stima de sine scăzută și vina cauzată de faptul că au grijă singure de copii sunt comune în rândul mamelor singure, care constituie marea majoritate a părinților singuri, adaugă el.

Împreună cu Walter-Blüchert-Foundation, o organizație non-profit, Franz și echipa sa au dezvoltat un program numit „Wir2” pentru părinții singuri cu probleme precum depresia acută. Progamul este centrat pe terapia intensivă pentru mame, ajutându-le să învingă depresia și să se conecteze cu copiii lor: „Programul se axează pe stabilirea unui contact emoțional puternic cu tine însuți și cu copilul tău.” Programul poate fi completat ca parte a unui curs ambulator sau ca parte a unei șederi de trei sau șase săptămâni într-o clinică specializată.

Cercetările arată că programul a ameliorat simptomele depresiei mamelor și a minimalizat problemele comportamentale ale copiilor. Efectele încă erau sesizabile un an mai târziu. În timp ce Franz insistă că trebuie întreprinse mai multe eforturi pentru a ajuta părinții singuri, el spune că mamele care participă în program „au învățat într-adevăr ceva din asta, și se raportează la ele însele și la copiii lor într-o manieră mult mai relaxată.”

Pentru Schwerk, tatăl care a mers la o clinică împreună cu fiul său, beneficiile principale constau în faptul că a învățat mai mult despre propria persoană, conectându-se cu fiul său, și a câștigat o nouă perspectivă asupra conflictelor familiale. Trei ani mai târizu, el susține că asta încă îl ajută să aibă o abordare mai relaxată în anumite situații.