BNS protestează timp de două zile în fața CCR

Dumitru Costin, președintele BNS, a declarat, că prin protest, sindicaliștii vor să atragă atenția judecătorilor constituționali că se produce o întârziere „suspectă” a modului în care 19 dosare care au ajuns la CCR, începând cu noiembrie anul trecut, stau fără să fi fost preluate și că România stă „într-o incertitudine uriașă”, din cauza OUG 79/2017.

Blocul Naţional Sindical organizează, miercuri și joi, un pichet de protest la principala cale de acces a judecătorilor Curții Constituționale a României pentru a atrage atenţia preşedintelui CCR, dar și a celorlalți membri ai instituției, asupra faptului că, în intervalul noiembrie 2018 – august 2019, au fost înregistrate la Curte 19 dosare care vizează în integralitate sau parțial prevederi ale Titlului V, din OUG 79/2017, care au afectat în cursul anului 2018 peste un milion de salariați în drepturile lor individuale garantate de Constituția României.

„Cerem Curţii Constituţionale să respecte propria lege de funcţionare 47/1992, cât şi propriul regulament. Un subiect atât de important pentru milioane de salariaţi ai României, cât şi pentru generaţiile viitoare (întrucât OUG 79/2017 generează mecanisme de finanţare ale sistemului de securitate socială din România) nu poate să aştepte la nesfârşit o soluţie de constituţionalitate! Cerem, de asemenea, celorlalte instituţii responsabile să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de lege şi să comunice punctele de vedere oficiale către Curte cu maximă celeritate, aici referindu-ne la Avocatul Poporului, Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senatul României.
Cerem, de asemenea, Preşedintelui României, ca garant al democraţiei şi statului de drept, să sesizeze instituţiile abilitate, mai sus menţionate, şi să adopte o poziţie publică”.

Protestul va avea loc între orele 9:00 – 12:00.

La pichetul de protest sunt aşteptate cel puţin 50 de persoane, printre care se vor afla şi salariaţi ale căror drepturi individuale au fost afectate de OUG 79/2017.

OUG 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal a adus o serie de modificări importante, printre care se numără trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat, introducerea contribuţiei asiguratorii pentru muncă (o formă diferită pentru taxa de solidaritate), precum şi impozitul de 1% din venitul realizat pentru întreprinderile cu venit de până într-un milion de euro.