Ce vrea Erdogan prin jocul dur la adresa Finlandei și Suediei. Cristian Diaconescu: Turcia încearcă să se poziţioneze avansat atât în ceea ce privește NATO, cât şi în ceea ce priveşte intermedierile posibile cu Rusia

Liderul de la Ankara este nemulțumit de discuțiile avute săptămâna aceasta cu delegațiile suedeză și finlandeză.

Recep Erdogan a declarat că acest dialog nu a fost la nivelul așteptat. De altfel, președintele turc a reafirmat ceea ce spusese deja acum o săptămână, când Suedia și Finlanda și-au anunțat oficial candidatura la NATO.

„Cei care sprijină grupările teroriste şi îi protejează pe teroriştii care ameninţă Turcia trebuie să renunţe la această atitudine arogantă, ilegală şi nesinceră faţă de noi. Nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli că vom face ce trebuie dacă vom vedea o schimbare, cu punere în practică„, a declarat Erdogan.

Turcia cere ca Suedia și Finlanda să denunțe public nu numai PKK, ci și afiliații săi înainte de a li se permite să adere la NATO.

Oficialii turci au subliniat că declararea PKK drept organizație teroristă nu este suficient: nordicii trebuie să facă eforturi pentru a-i captura pe membrii acestei organizații de pe teritoriilor lor.

Ar mai fi și nemulțumiri legate de embargoul asupra vânzărilor de arme către Turcia impus de ambele țări acum 4 ani.

Cristian Diaconescu, expert în politică externă: „Este o declaraţie de etapă. Pentru că Turcia a mai ridicat o serie de subiecte care nu au neapărat legătură cu cele două state candidate. Este vorba de sprijinul în ce priveşte achiziţionarea avioanelor F 16 sau F 35 din SUA, contract care a fost blocat la un moment dat pentru că Turcia a cumpărat rachete din Federaţia Rusă. În egală măsură, Turcia simte că este un jucător semnificativ la care se apelează în zona Mării Negre atât de către Moscova, cât şi de către aliaţii din NATO. (…) În acest context, dezbaterile sunt în curs pe mai multe planuri. Turcia încearcă din această perspectivă să se poziţioneze avansat atât în ceea ce privește NATO, cât şi în ceea ce priveşte intermedierile posibile cu Federaţia Rusă”.

În cadrul Alianței Nord-Atlantice, deciziile se iau pe baza consensului celor 30 de membri, inclusiv cele privind extinderea NATO și primirea noilor membri. Numai când se ajunge la acest acord comun tema este pusa pe masa Consiliului Nord-Atlantic pentru o decizie formală.

Din această perspectivă, ceea ce se dialoghează cu Turcia, mai ales în legătură cu Suedia și Finlanda, face parte din procesul de construcție al acestui consens.