Consecinţe ale deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a revizuit termenele de prescripție

Principala consecință a deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene este că infracțiunile de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală se prescriu mult mai greu.

Prin urmare, dosarele de acest tip, închise pe motiv că s-ar fi prescris, ar putea fi acum redeschise.

BOGDAN PÎRLOG, procuror militar, co-preşedinte Asociaţia pentru Justiţie: Toate cauzele în care s-a dispus încetarea invocându-se prescripția trebuie în acest moment să se exercite acțiuni de revizuire pentru a se redeschide și a se judeca respectivele procese.

ADRIAN TONI NEACŞU, avocat: Decizia CJUE a limitat aplicarea în timp a acelor două decizii ale Curţii Constituţionale. Într-adevăr, afirmă destul de clar că acele două decizii ale Curţii Constituţionale din 2018, respectiv 2022, trebuiesc aplicate, însă în paragraful următor spun că nu se pot aplica retroactiv pentru perioada anterioară lui 2018. Singura problemă în discuţie rămâne pentru ce fapte se aplică, pentru ce fel de dosare. Hotărârea se referă la fraude cu fonduri europene.

Procurorii DNA susţin acum, într-un comunicat de presă, că decizia CJUE confirmă că au procedat corect atunci când au atacat sentințele prin care dosarele de corupție au fost închise de instanțe pe motiv că faptele s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR.

Peste 5.000 de dosare s-au închis în România pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțe a deciziilor CCR.

Printre cei care au scăpat de procese sunt Elena Udrea, Ioana Băsescu, Darius Valcov sau Nelu Iordache.