Copiii ucraineni se joacă şi învaţă alfabetul. Cum s-au adaptat şcolilor din România

Mii de copii din Ucraina şi-au găsit refugiul în România, alături de părinţii lor. Printre ei este şi Max. În septembrie, acasă ar fi mers la şcoală, dar din mai e la noi în ţară. Alfabetul chirilic nu a apucat să-l înveţe până acum, iar Adela îl ajută să nu rămână în urmă.

Adela este psihoterapeut şi a învăţat rusă de la mama ei, când era mică. Iar de când a început războiul s-a apucat de cursuri, pentru a-i ajută pe copiii cu care lucrează. Vorbeşte cu ei jumătate în română, jumătate în rusă şi îi învaţă şi alfabetul latin, nu doar pe cel chirilic.

„Problema cu aceşti copii este că ei încearcă să se adapteze, însă este o barieră foarte foarte mare de limbă. Am vrut să mai dezvolt ceva şi anume stimă de sine. Atunci când copilul ia jetonul şi face el acea activitate contează foarte mult pentru el pentru că ştie că a făcut el, nu adultul. Ceea ce ne dorim este că ei să se readapteze cu uşurinţă atunci când se vor întoarce în Ucraina, dar şi să se adapteze aici”, spune Adela Serghiescu, psihoterapeut.

Jetoanele le-a proiectat în urmă cu trei ani şi le-a gândit pentru copiii cu probleme din spectrul autist. Dar văzând nevoia celor din Ucraina, le-a făcut şi cu alfabetul chirilic. De la 1 mai, de când s-a deschis centrul la care lucrează, zeci de copii vin să petreacă timp acolo, iar mamele acestora au cerut sprijin pentru că cei mici să înveţe şi limba română.

„Când am venit aici prima dată mi-a spus, după prima zi, că este cea mai bună grădiniţă la care a fost vreodată. El poate să numere în română. Am fost foarte surprinsă de asta. Cum poţi să faci asta? Adela ne-a învăţat”, spune Tanya, mama lui Max.

Aceşti copii au nevoie, pe lângă lecțiile obișnuite, și de educaţie psiho-culturală, susţine expertul în educaţie Marian Staş.

„Vor întelege foarte puţîn dacă nu li se va explică întregul context în care funcţionează, pentru că altminteri există riscul că şcoala să devină o formă fără fond. Impactul unui astfel de proces în educaţie e obligatoriu să fie unul profund, transformaţional pornind înainte de orice de la ce înseamnă nevoile reale ale copiilor și faptul că de acum înainte trăiesc într-o cu totul altă realitate”, explică Marian Staş, expert în educaţie.

Până acum au fost depuse peste 2.500 de cereri pentru înscrierea copiilor ucraineni în școlile din România. Aproape 1000 dintre ei sunt preşcolari.