Creștere îngrijorătoare a cazurilor de astm, de peste 70% faţă de anul trecut. Peste un milion de români suferă de boli respiratorii. Poluarea, stresul și alergiile, între cauze
2 mai 2023, 19:19
”Am avut o tuse, aşa, înainte. Şi n-am dat importanţă. Hârâieli pe piept”, a spus o pacientă din București.
Femeia credea că suferă de la o viroză. În octombrie, anul trecut, a rămas fără aer şi i-a crescut tensiunea, aşa că a mers la un Spital de Urgenţă, dar nu a scăpat de chin. Abia după ce a ajuns la „Marius Nasta” a aflat că avea, de fapt, astm bronşic agravat. Femeia are şi alergie la praf.
”Aici mi-a dat tratament şi de atunci mă simt foarte bine. Folosesc sprayul. Dimineaţa, seara”, a spus Nicușoara Cincă, pacientă diagnosticată cu astm bronşic, în vârstă de 67 ani.
Carmen Duran tratează tot mulţi pacienţi cu astm, boală de care şi ea suferă. Răcea foarte des, tuşea foarte mult, se sufoca noaptea şi nu mai rezista la efort. De 4 ani ia zilnic tratament cu bronhodilatatoare și nu mai are niciun simptom.
”Mă simt normal, inclusiv acum primăvara când înfloresc toate. Eu sunt alergică din copilărie la polen şi la acarieni. Până la tratamentul cronic am avut exacerbare, a trebuit să fiu spitalizată pentru că m-am simţit foarte rău şi m-am sufocat acasă”, a precizat dr. Carmen Duran, pacientă cu astm, medic pneumolog la Institutul „Marius Nasta”, în vârstă de 32 de ani.
Tot mai mulţi ajung la astm fiindcă sunt expuşi la alergeni precum ambrozia, iar aerul este plin de praf şi de alte noxe.
Medicii de la Institutul ”Marius Nasta” au avut aproape 1.400 de pacienţi cu astm numai în primele patru luni ale acestui an. Este o creştere de peste 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
”Stresul, traumele şi modificările hormonale şi de cortizol care se produc la nivel cerebral şi la nivel sistemic, în final, determină o modificare a reactivităţii căilor respiratorii. Am avut pacienţi la care astmul s-a declanşat după un accident rutier”, a spus dr. Beatrice Mahler, manager la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.
Medicii au observat că la cei cu astm au apărut mult mai uşor complicaţii în caz de viroze şi Covid.
”Discutăm de un dezechilibru în raport cu afecţiunea de bază şi de un prognostic care de multe ori era rezervat. Pentru aceşti pacienţi a existat, din păcate, riscul, de-a lungul pandemiei, să ajungă în terapie intensivă şi de multe ori evoluţia să fie nefavorabilă”, a spus dr. Adrian Marinescu, medic infecţionist, director medical, Institutul „Matei Balş”.
Astmul se manifestă cu tuse, respiraţie şuierătoare şi senzaţia că nu-ţi ajunge aerul. Cu trimitere de la medicul de familie, investigaţiile necesare sunt gratuite la pneumolog. Cu tratamentul adecvat, tot gratuit, pacientul poate avea o viaţă normală, fără complicaţii.
Urmărește-ne pe Google News