Cum ar putea fi izolat un „cuib” de rachete nucleare al Rusiei prin aderarea Finlandei la NATO

„În contextul războiului declanșat de țările occidentale cu Rusia, vreau să subliniez încă o dată foarte clar lucruri care sunt deja atât de evidente pentru toți oamenii rezonabili.

1. Pomparea în Ucraina de către țările NATO de arme, pregătirea trupelor sale pentru a folosi echipamente occidentale, trimiterea de mercenari și desfășurarea de exerciții de către țările Alianței din apropierea granițelor noastre cresc probabilitatea unui conflict direct și deschis între NATO și Rusia.

2. Un astfel de conflict are întotdeauna riscul să se transforme într-un război nuclear.

3. Acesta va fi un scenariu catastrofal pentru toată lumea”, a scris pe Telegram fostul șef de stat rus.

Reacția lui Medvedev vine după ce președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și premierul Marin Sanna au anunțat într-o declarație comună că țara lor trebuie să solicite „fără întârziere” aderarea la NATO.

Cea mai mare graniță cu Rusia din Europa

După aderarea Finlandei, NATO va avea cea mai mare graniță din Europa cu Rusia – frontiera finlandeză măsoară 1.300 de kilometri.

Pe lângă granița lor terestră comună extinsă, Finlanda și Rusia sunt vecine de coastă de-a lungul Golfului Finlandei. Acest golf se varsă în Marea Baltică, unde Kremlinul are un „cuib” de rachete nucleare: exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, care găzduiește Flota Rusă din Marea Baltică. Recent, forțele ruse au simulat în Kaliningrad lovituri balistice cu încărcătură nucleară.

„NATO domină țărmurile de sud-est ale Mării Baltice, cu membri Germania, Polonia și statele baltice Estonia, Letonia și Lituania. Cu toate acestea, Kaliningrad este blocat între Polonia și Lituania, iar adăugarea Finlandei și Suediei la alianța de pe țărmurile de nord-vest ale Mării Baltice ar avea efecte geopolitice semnificative. În primul rând, ar complica capacitatea Moscovei de a menține accesul maritim și aerian la Kaliningrad în cazul unui război cu Occidentul, deoarece coridorul care leagă exclava și restul Rusiei ar fi înconjurat de membri NATO”, notează într-o analiză din Foreign Affairs Kimberly Marten, specialistă în relații internaționale.

Obținerea controlului asupra perimetrului Mării Baltice ar ușura, de asemenea, foarte mult capacitatea NATO de a-și apăra membrii baltici în cazul unui atac rusesc.

CITIȚI ȘI: Frustrarea scandinavă a Rusiei. Cum ar putea schimba jocurile de putere în Europa aderarea la NATO a Suediei și Finlandei

Planificatorii NATO au fost îngrijorați de acest scenariu încă de la anexarea Crimeei în 2014, deoarece Estonia și Letonia se învecinează cu Rusia și au minorități etnice ruse semnificative, făcându-le vulnerabile la operațiuni de război hibrid.

„De exemplu, forțele de informații ruse ar putea lansa o campanie de război informațional în care să acuze în mod fals autoritățile că îi persecută pe etnicii ruși în Estonia, punând în scenă o cerere fictivă din partea localnicilor ca Rusia să trimită forțe de menținere a păcii peste graniță. Planificatorii NATO sunt îngrijorați de faptul că Rusia ar putea folosi navele, avioanele, dronele și rachetele din Kaliningrad – dintre care unele sunt capabile să transporte focoase nucleare – pentru a refuza Alianței accesul naval și aerian ușor în Estonia și Letonia. Mai mult decât atât, aceste state sunt conectate pe uscat de restul alianței doar de-a lungul minusculei granițe dintre Lituania și Polonia – așa-numitul istm Suwalki – care este încadrată de Kaliningrad pe de o parte și de aliatul Rusiei Belarus, de cealaltă, ceea ce face riscant accesul pe uscat al NATO în vreme de război. În configurația actuală a NATO, apărarea în timp de război a statelor baltice ar implica probabil victime mari în rândul NATO”, atrage atenția Kimberly Marten.

Tunelul dintre Finlanda și Estonia

Includerea Finlandei și a Suediei (care va depune cererea de aderare săptămâna viitoare), ambele la granița cu Norvegia, membru NATO, ar modifica echilibrul de putere în regiune. Finlanda se află la puțin peste 200 de mile distanță de Estonia în Golful Finlandei și este deja în proces de modernizare a sistemelor sale de apărare aeriană. Finlanda și Estonia au lansat, de asemenea, o inițiativă comercială pentru a conecta Helsinki și Tallinn printr-un tunel de tren de mare viteză sub golf, unindu-le într-o singură zonă urbană. Un astfel de tunel ar putea servi, probabil, și în scopuri militare.

„Pentru Finlanda, totuși, aderarea la NATO implică riscuri, punând armata finlandeză în prima linie a unei noi frontiere critice. De o preocupare specială este întrebarea cum va reacționa Moscova la o cerere oficială a Helsinki de a se alătura alianței – probabil va exista un decalaj de multe luni între cererea de aderare a Finlandei și primirea sa oficială în NATO. În acest timp, Finlanda nu va fi încă acoperită de garanția de apărare colectivă a articolului 5 NATO, iar Rusia ar putea fi tentată să amenințe sau să atace Finlanda, în speranța că opinia publică finlandeză se va întoarce din nou împotriva aderării la alianță și va scurtcircuita procesul de aderare”, argumentează Marten.

Însă un atac militar rusesc direct asupra Finlandei pare puțin probabil, crede experta.

CITIȚI ȘI: William Hague: Urmează un moment fără precedent în istoria NATO. Alianța trebuie urgent extinsă

Potrivit unor înregistrări video neconfirmate, Moscova ar fi început să mute sisteme suplimentare de arme grele și rachete către granița cu Finlanda, ca răspuns la iminenta aderare a țării. „Dar planificatorii de la Kremlin s-ar gândi probabil de două ori înainte de-a trece acea graniță. Din 2014, forțele de apărare din Helsinki, formate din 280.000 de membri, au fost reconfigurate pentru a răspunde rapid la războiul hibrid în stil rusesc. La începutul lunii aprilie, guvernul finlandez a mai autorizat o creștere unică de 2 miliarde de dolari a cheltuielilor pentru apărare, o creștere cu 70% față de bugetul militar anual obișnuit. Bugetul pune accent pe apărarea de frontieră și aeriană, iar creșterea poate fi concepută pentru a împinge Finlanda peste obiectivul NATO ca membrii săi să cheltuiască două procente din PIB pentru apărare. Pe măsură ce forțele ruse se blochează în Ucraina, este, de asemenea, îndoielnic că Moscova are capacitatea de a prelua un teatru suplimentar de operațiuni”, subliniază Kimberly Marten.

Factorul Suwalki

Într-un raport CEPA din 2018, de generalul (r) Ben Hodges, fostul comandat al Forțelor terestre americane în Europa (USAREUR), descria flancul baltic ca fiind „călcâiul lui Ahile” din NATO.

Raportul punea reflectorul pe coridorul Suwalki dintre Polonia și Lituania. Istmul Suwalki înseamnă un teritoriu 64 de kilometri care, dacă ar fi ocupat de trupele ruse, ar lăsa ţările baltice izolate şi fără niciun ajutor.

„În eventualitatea unei crize între Rusia și NATO, forțele terestre ale Kremlinului care operează în enclava Kaliningrad și în Belarus sunt într-o poziție din care pot închide Coridorul Suwalki, împiedicând Alianța să acționeze ca garant al securității în trei state baltice: Lituania, Letonia și Estonia”, se arăta în raportul CEPA. „În termeni geografici, regiunea Suwalki trebuie privită ca o cutie care interconectează patru state și patru oraș majore: Bialystok – din Polonia, Hrodna – din Belarus, Vilnius și Kaunas – din Lituania, și enclava Kaliningrad. De-a lungul istoriei, această rută dintre litoralul baltic și Marea Câmpie Europeană a servit ca arteră pentru armate, imperii și conflicte între marile puteri”.

Porțiuni largi din acest coridor pot fi „un coșmar” în chestiuni de „manevre”. Câmpurile de „rulare” din regiune sunt întrerupte de „lacuri, râuri”, de „pâlcuri dese” și „soluri noroioase”, care sunt în avantajul doar al celui care se apără.

Polonia și Lituania sunt conectate pe segmentul Suwalki doar prin două șosele înguste, lucru care poate pune piedici serioase pătrunderii tehnicii militare de mari dimensiuni, a trailerelor cu tancuri.