Cum ne influențează aplicația Zoom creierul

Când a efectuat experimente similare cu două persoane implicate într-o discuție pe Zoom, platforma de videoconferință, ea a observat activități cerebrale mult mai diferite.

Cercetătorii au descoperit că semnalizarea neuronală din timpul interacțiunilor online a fost suprimată în mod substanțial comparativ cu activitatea observată în cazul celor care purtau conversații „în viața reală”.

Descoperirile au fost publicate recent în revista Imaging Neuroscience.

„În urma acestui studiu, am descoperit că sistemele sociale ale creierului uman sunt mai active în timpul întâlnirilor din viața reală decât pe Zoom”, a spus Hirsch, autoarea principală al studiului. „Zoom pare a fi un sistem deficitar de comunicare socială comparativ cu circumstanțele vieții reale.”

Interacțiunile sociale sunt piatra de temelie a tuturor societăților umane, iar creierele noastre sunt racordate perfect la procesarea indicilor faciali dinamici (o sursă primară de informație socială) în timpul întâlnirilor din viața reală, spun cercetătorii. Majoritatea studiilor anterioare efectuate cu ajutorul instrumentelor de imagistică pentru a monitoriza activitatea cerebrală în timpul acestor interacțiuni au implicat indivizi singulari. Dar în laboratorul lui Hirsch a fost elaborată o serie unică de tehnologii de neuroimagistică care le permit să studieze, în timp real, interacțiunile dintre două persoane în circumstanțe „naturale”.

Pentru noul studiu, echipa lui Hirsch a înregistrat răspunsurile sistemelor neuronale ale indivizilor implicați în interacțiuni live, între două persoane, și cei care participă în conversații între două persoane pe Zoom.

Aceștia au descoperit că forța semnalelor neuronale era semnificativ mai redusă pe Zoom comparativ cu cea din cadrul conversațiilor purtate în viața reală. Activitatea cerebrală crescută a participanților la conversații în viața reală a fost asociată cu un timp de privire mai lung și o dilatare mai mare a diametrilor pupilelor, care sugerează o stimulare sporită în ambele creiere. Creșterea activității EEG în timpul interacțiunilor din viața reală era caracteristică unei capacități sporite de procesare facială, au spus cercetătorii.

În plus, cercetătorii au identificat o activitate cerebrală mai coordonată între creierele indivizilor care conversau în viața reală, fapt care sugerează o creștere a schimburilor reciproce de indici sociali între partenerii care interacționează.

„În general, interacțiunile sociale dinamice și naturale care se produc spontan în timpul întâlnirilor din viața reală tind să fie mai puțin evidente sau chiar absente în cadrul întâlnirilor pe Zoom”, a concluzionat Hirsch. „Acesta este un efect într-adevăr semnificativ.”

„Aceste descoperiri ilustrează cât sunt de importante interacțiunile din viața reală pentru comportamentele noastre sociale naturale”, a spus Hirsch.